În buletinul de știri din seara zilei de duminică, 24 ianuarie 2016, postul de televiziune Pervîi kanal din Federaţia Rusă a inserat un reportaj de la protestele din Chișinău. La minutul 0.43, prezentatoarea spune: „Toate partidele de opoziție insistă că protestul este pașnic, în Europa deja ne-am integrat, de aceea putem insista numai pe una: ca autoritățile noastre să mediteze și să salveze țara, în caz contrar, potrivit unor documente adoptate în urma cu câțiva ani, în caz de dezordini, în Moldova vor fi introduse armata română și administrația românească și asta va fi sfârșitul independenței Moldovei pentru totdeauna”. |
Prezentul studiu de caz se întemeiază pe mai multe mesaje mediatice răspândite în spațiul informațional autohton în luna decembrie 2015. Vom analiza mesajele, pornind de la înțelegerea faptului că:
- propaganda are scopul de a determina auditoriul să adopte un nou fel de a gândi și de a obține din partea lui sprijin emoțional, prin promovarea sistematică de idei, concepții, opinii etc., dorite de propagandist;
- dezinformarea urmărește manipularea audienței la nivel rațional prin furnizarea de informații eronate, în care accentul se pune pe felul în care este prezentată și nu pe veridicitate, prin discreditarea unor informații ce se contrazic şi prin sprijinirea unor concluzii false;
|
23 Decembrie 2015
0 reads
Prezentul studiu de caz se întemeiază pe mai multe mesaje mediatice, răspândite în spațiul informațional autohton în luna noiembrie 2015. Vom analiza mesajele, raportându-le la următoarele definiții:
a) propagandă - promovare sistematică a unei doctrine, ideologii, idei, concepții, opinii etc. cu scopul de a determina auditoriul să adopte un nou fel de a gândi. Propagandă nu este un act singular, ci unul repetat și de durată. Propaganda are ca principal țel obținerea de sprijin emoțional. Pentru ca propaganda să aibă eficiență, ea trebuie să fie: - Continuă (fără a-i acorda subiectului „pauze de trezire”)
|
04 Decembrie 2015
0 reads
Breton Philippe afirma în lucrarea sa "Manipularea cuvântului" că: „Manipularea constă în a intra prin efracţie în mintea cuiva pentru a-i forma o opinie sau a-i provoca un comportament, fără ca el să ştie că efracţia s-a produs. Spre deosebire de violenţa fizică, instituind o interacţiune explicită, violenţa psihologică sau cognitivă pe care manipularea o implică îşi datorează întreaga eficacitate disimulării sale. Şi mecanismele tehnice de construcţie a mesajului manipulator relevă o dublă preocupare: cea de a identifica rezistenţa care le-ar putea fi opusă şi de a masca demersul în sine”.
În era comunicării, când avem o adevărată inflație în domeniul informațiilor, e mult mai ușor să te folosești de cuvânt în sensul dorit.
Michel Montaigne, eseistul Renaşterii, spunea în „Essais”: „Cuvântul este jumătate al celui care-l rosteşte şi jumătate al celui care-l ascultă”. |
04 Decembrie 2015
0 reads
„Etica a jucat mereu un rol "mai puţin important în istoria omenirii". Este, probabil, unul dintre motivele pentru care omenirea arată cum arată.”
Dorin Tudoran |
04 Decembrie 2015
0 reads
Titlul de presă este inițiatorul actului de lectură a textului de presă. Un act inițiat poate finaliza cu unul realizat în cazul titlurilor bune. Un titlu bun informează și incită esențializând textul fie la modul serios, ludic sau parodistic.
Titlul, dacă-i non-ficțional, parcă ar propune cititorului un contract, prin care-și revendică ”valoarea performativă a promisiunii de informare” [1]. Jurnalistul, însă, ca deținător al puterii producătorului de titluri, poate profita/abuza de ea pentru a nu informa, ci a influența cum dorește (el sau patronul) opinia și acțiunea cititorului, mizând în acest demers pe limbajul utilizat. Iar limbajul poate conferi titlului un potențial persuasiv enorm. |
04 Decembrie 2015
0 reads
Din 2009 încoace, consumatorul de presă e un cetățean turmentat. Noua eră post-comunistă a adus cu sine alianțe pro-europene, un val de noi televiziuni, portaluri de știri și alte instituții de presă, iar societatea a devenit mult mai informatizată. În același timp, patronii din presă sunt tot mai puțin numeroși, iar interesele lor tot mai mari. Cum ne dăm seama când suntem manipulați? |
04 Decembrie 2015
0 reads
Cât din ceea ce citim este etic? Câte articole sau reportaje respectă regulile clasice ale jurnalismului și ale minimei morale? Cât este manipulare și cât este necunoaștere sau rea-voință?
Dacă jurnalistul are obligația să se documenteze din mai multe surse, și audiența / cititorul este bine să facă același lucru pentru a avea o privire de ansamplu asupra unui subiect.
Dacă până acum câțiva ani te puteai informa dintr-o singură sursă (și mă refer aici strict la audiență), acum, dacă vrei să fii informat corect, trebuie să iei în considerare mai multe materiale de presă pe același subiect.
Cum s-a ajuns aici?
În anii 90, publicul din România considera jurnalismul românesc „corect”, „onest”, „eficient”. De câțiva ani, percepţia publicului este cu totul alta, la polul opus față de acum 25 de ani: „interesată”, „manipulatorie”, „incorectă”, „ruptă de cetăţean”.
|
04 Decembrie 2015
0 reads
Unul din primele semne după care recunoaștem un articol manipulator este preferința pentru unele termene și sinonime în detrimentul altora. Un exemplu este știrea privind învestirea noului prim-ministru Valeriu Streleț. Portalul de știri Realitatea.md anunță: „Componența nominală a noului Cabinet de miniștri și Programul de activitate al Guvernului pentru perioada anilor 2015-2018 a obținut votul de încredere al Parlamentului.” ( Realitatea.md, 30 iunie 2015). |
04 Decembrie 2015
0 reads
Prezumţia de nevinovăţie este garantată și de Constituţia Republicii Moldova, care prevede că „orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale”.
|
04 Decembrie 2015
0 reads
Educația mediatică rămâne, în continuare, una din preocupările Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Pe lângă întâlnirile din școli și universități, care au devenit deja tradiționale, pe portalul Media Azi (www.media-azi.md) a fost inaugurată o rubrică specială - Educație mediatică: analize - susținută de experți media și jurnaliști care îi va ajuta pe consumatorii de presă să înțeleagă mai bine produsele jurnalistice și să distingă materialele bazate pe fapte autentice, de cele manipulatorii, care mint sau spun adevărul doar parțial. |
04 Decembrie 2015
0 reads
Rodica MAHU, redactor-șef Jurnal de Chișinău  |
Ro
En
Рy
