Eşti aici

Sputnik, un tovarăş de drum cu de-a sila

Rodica MAHU, redactor-șef Jurnal de Chișinău

La începutul lunii noiembrie, se împlineşte un an de când a fost creat Grupul multimedia Sputnik, succesorul postului de radio „Golos Rossii”, care a emis mulţi ani şi în Republica Moldova. În momentul lansării, la 10 noiembrie 2014, noua instituţie era prezentată drept un serviciu internaţional, finanţat de stat, care are ca obiectiv combaterea „propagandei agresive” a Occidentului şi oferirea unei „interpretări alternative” a evenimentelor din lume, relata AFP citând theguardian.com. Grupul media Sputnik este parte a Agenţiei Internaţionale de Ştiri (AIŞ) Rossiya Segodnya, care, în 2013, a încorporat agenţia de presă de stat RIA Novosti şi reţeaua de radio Voice of Russia. Potrivit theguardian.com, reţeaua de radio Sputnik urma să opereze din 2015, în 30 de limbi străine, difuzând zilnic peste 800 de ore de conţinuturi, în 130 de oraşe din 34 de ţări. Se mai prevedea ca fiecare centru de informaţii al Sputnik să aibă între 30 şi 80 de angajaţi, „cea mai mare parte a conţinutului fiind realizată la nivel local, de jurnalişti locali, ţinându-se cont de dezbaterile locale şi de solicitările audienţei locale”, declara, la lansare, Dmitry Kiselyov, directorul general al grupului de media.
Potrivit „The Guardian”, pe fondul unor tensiuni ajunse la un nivel nemaiîntâlnit de la terminarea Războiului Rece, expansiunea Sputnik News reprezintă doar o componentă a noii strategii media promovată de Kremlin. El va avea centre regionale în capitale precum Beijing, Washington şi Cairo, birouri în diferite alte mari oraşe: Berlin, Londra, Paris, Kiev, Istanbul, dar şi la Bucureşti şi Chişinău. Pentru 2015, bugetul alocat AIŞ Rossiya Segodnya este de 120 mil. de euro.

Difuzat ilegal în RM
În Republica Moldova, ca şi în fiecare țară în care este prezent, Sputnik are un centru multimedia format dintr-un post de radio pentru publicul local (care emite în Chişinău pe frecvenţa Univers FM de 92,8 KHz, http://www.universfm.md), un site (www.sputnik.md), cu radio în regim online, de la Centru, o agenție de știri (www.ria.ru), cu un conținut exclusiv, și un centru de presă. Emisiunile radio sunt difuzate în bandă FM, în format digital DAB/DAB+ (Digital Radio), HD-Radio; de asemenea sunt disponibile pe telefoanele mobile și pe Internet. Timpul de emisie urmează să crească, ajungând la 24 de ore din 24. „Multe țări au venit cu propunerea de a retransmite programele Sputnik pe frecvențele FM ale posturilor de radio locale”, a spus redactorul-șef al AIŞ Rossiya Segodnya, Margarita Simonian.
Am expediat o interpelare la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, ca să aflu cât de legală e aflarea postului de radio Sputnik în spaţiul informaţional al R. Moldova. Mi s-a răspuns, deocamdată doar oral, că, „conform Concepţiei generale a serviciilor de programe, Univers FM nu are dreptul de a retransmite postul de radio Sputnik. De fapt, niciun post din Republica Moldova nu deţine un contract de retransmisie a serviciilor de programe ale postului de radio Sputnik din Federaţia Rusă”.
Am încercat să aflu, chiar de la Sputnik Moldova, detalii despre redacţia de la Chişinău. Mi s-a promis, politicos, că voi fi contactată telefonic. Din moment ce nu mi s-a mai răspuns, am să scriu despre ce am reuşit să aflu ascultând emisiunile la un aparat de radio şi vizitând site-ul. Este de remarcat că Sputnikul are în RM un background de dezinformare destul de încărcat, prin predecesorul său, Golos Rossii, care folosea acelaşi „vehicul”, Univers FM. Erau difuzate de la Moscova, în limba rusă, buletine de ştiri şi comentarii ce promovau poziţia oficială a Kremlinului în probleme de politică externă. Acestea erau prezentate, cu pseudonime, şi într-o română de baltă (de fapt, acum pe site-ul sputnik.md sunt afişate două opţiuni lingvistice: rus/ mol) de către angajaţi ai Radioului naţional – Rodica Rusu (şefă la Actualităţi Radio) şi Anatol Caciuc. Situaţia a durat mai mulţi ani, până s-a sesizat conducerea Radiodifuziunii ce se voia deja Publică şi le-a cerut angajaţilor săi să renunţe la această colaborare, ce depăşea orice norme deontologice. Rodica Rusu a răspuns că e liberă ca jurnalistă să colaboreze cu cine consideră de cuviinţă.

Mercenariat antieuropean
În prezent, pe site-ul sputnik.md, îi regăsim şi pe câţiva dintre tinerii „magnifici” de la PPCD – Ghenadie Vaculovschi şi Victor Ciobanu, Iurie Roşca, pe Sergiu Praporşcic, care mi-a fost coleg la ziarul „Flux” în anii 1998-2000, pe Lucia Popescu, fostă colegă la Radio Moldova. Fac, fiecare în parte şi toţi împreună, prin asociere, operă antieuropeană.
Astfel, într-un comentariu semnat de Victor Ciobanu, cu titlul „Țările membre UE, marionete ale Bruxellesului?” (14.09.2015), editorialistul se întreabă: „Oare cât vor mai suporta țările membre ale UE alunecarea comună în prăpastie și cât oare vor mai fi docile guvernele fiecărei țări în parte față de birocrația de la Bruxelles, care deocamdată face front comun cu imperialismul și globalismul american, fapt confirmat și de acordul Parteneriatului Comercial și Investițional Transatlantic (TTIP), ce se află în pregătire pentru semnare către sfârşitul anului? (...) observăm cum toți urmează orbește cursul confruntării economice și politice cu Rusia, care este evident în defavoarea economiilor naționale”.
Într-un alt articol, intitulat: „Expert din Moldova: UE s-a epuizat” (30.07.15), este citat Valeriu Ostalep, directorul Institutului de Studii Diplomatice și Probleme de Securitate, care spune că „Economiștii subliniază că ar fi absolut nejustificat să se pună acum problema aderării sau depunerea unei cereri de aderare a Moldovei la UE. De ce? Pentru că din punctul de vedere al UE, Moldova trebuie să fie un partener concordant, cu un număr minim de probleme sociale și politice”. Acelaşi Ostalep a declarat la videoconferința „Cine vrea să schimbe peisajul politic din Moldova?”, care a avut loc la Centrul de Presă al AIȘ Sputnik Moldova, că „tot ce se întâmplă în țara noastră în ultimii ani, se face sub drapelul Uniunii Europene, adică cu știrea UE”. Potrivit acestuia, „funcționarii europeni se prefac că nu au nimic în comun cu debandada care se întâmplă astăzi în Moldova și chiar par să fie oripilaţi de ceea ce se întâmplă aici”.

Ton de ultimatum
Pe un alt plan tactic, dar la fel de agresiv, sunt promovate şi ideile antiNATO, Bruxelles-ul fiind mereu ciocnit cu New York-ul. Cităm din comentariul nesemnat, „Ce va pierde Moldova deviind spre NATO” (02.09.15): „Dacă Moldova este interesată să colaboreze cu NATO în cadrul programului „Parteneriat în numele păcii”, dar și să păstreze relații de bună vecinătate cu Rusia, țara noastră trebuie să-și păstreze neutralitatea, a declarat miercuri Victor Gaiciuc, ex-ministru al apărării și ex-reprezentant al RM la NATO, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Sputnik în care a comentat participarea Moldovei la exercițiile militare internaționale NАТО, Sea Breeze. (...) Apare întrebarea: care ar trebui să fie reacția Rusiei față de fiecare țară-participantă la Sea Breeze, dacă, geografic, exercițiile militare au loc nemijlocit la hotarul FR, iar teritoriul pentru pregătirea tuturor acțiunilor necesare este pus la dispoziție de către Ucraina ale cărei autorități promovează concomitent o politică agresivă antirusească și o politică proamericană?
În același timp, până la ora actuală Moldova nu și-a soluționat problemele strategice: reluarea livrării fructelor proaspete și conservate, precum și a altor produse pe piața Rusiei. A găsi limbă comună în această chestiune devine și mai complicat în condițiile semnării Acordului de Asociere RM-UE, precum și pe fundalul sancțiunilor europene aplicate Rusiei și al cursului proeuropean promovat de autoritățile de la Chișinău.” Limbajul acestui articol de presă poate fi lesne confundat cu tonul unui ultimatum, formulat de o ţară care e pe punctul de a intra în război.
Subiectul ucrainean este tratat unilateral, exclusiv dintr-o singură sursă: „Lavrov: Kievul încearcă să denatureze conceptul înțelegerilor de la Minsk” (ştire, 11.09.15). Kievul încearcă „să întoarcă totul cu susul în jos” și să facă astfel imposibilă îndeplinirea tuturor prevederilor acordurilor de la Minsk, a declarat șeful MAE al Rusiei. Autoritățile Ucrainei încearcă să denatureze conceptul înțelegerilor de la Minsk în privința Donbasului, făcând imposibilă îndeplinirea lor, a declarat șeful MAE al FR, Serghei Lavrov”.
Încă o ştire în stilul „subţire” al site-ului Sputnik: „Ambasador: SUA a suspendat mai multe proiecte pentru Moldova din cauza corupției”, postată la 06.10.15. La prima vedere, are parcă atributele unei ştiri echidistante. Şi doar legendele la cele două poze-simbol relevă atitudinea subversivă a autorului: „S-a zis cu corupţia. Candu a creat un grup de lucru” (sub imaginea cu nişte mâini acoperind câteva bancnote) şi „Corupţia în Moldova este invincibilă” (imagine reprezentând un ciocan de judecător).
​ Sub titlul „Cui serveşte în Moldova demonizarea lui Plahotniuc”, apare un comentariu nesemnat, ceea ce ne face să conchidem că reprezintă chiar opinia Sputnikului, din care cităm: „O nouă mişcare imprevizibilă a lui Plahotniuc – renunţarea la mandatul de deputat – a iscat iarăşi o agitaţie nesănătoasă în jurul numelui acestuia. În esenţă, de facto el conduce republica. Poate că, ieşind din umbră şi căpătând împuterniciri legale, el va putea să dezmintă toate speculaţiile la adresa sa şi să demonstreze că în Moldova pot fi realizate multe lucruri pozitive, având dorinţa, capacitatea şi experienţa politică şi economică acumulată în ultimii ani. Vom trăi şi vom vedea, dacă însă nu [ne] vom lăsa iarăşi ghidaţi de vechiul obicei de a vedea tot răul în preajmă. Cea mai mare greşeală a oamenilor este convingerea că „nimeni nu-i profet în ţara lui”. Poate că a venit timpul să o corectăm deja…”.

Russiatoday.ro
Declarând cu o specifică sinceritate că „pentru țările în care va emite Sputnik, noi nu suntem o mass-media de opoziție, ci menținem relații bune cu toți”, Kiselyov are grijă şi de continuitatea, la Bucureşti, a site-ului http://news.russiatoday.ro. Iată şi o mostră de „fraternizare” româno-română spicuită de pe ogorul chişinăuean: „Ziarist rus, apropiat al lui Putin: Să fim sinceri, românii și moldovenii sunt același popor!” (21.09.15), din care cităm: „Cunoscutul jurnalist ultranaţionalist şi moderator de televiziune rus Maksim Şevcenko, membru în Consiliul pentru dezvoltarea societăţii civile şi drepturile omului de pe lângă preşedinţia rusă, a readus în discuţie tema unirii Republicii Moldova cu România în schimbul alipirii Transnistriei la Federaţia Rusă, într-o intervenţie la postul de radio Russkaia slujba novostei, a relatat marţi agenţia de presă transnistreană Novostipmr”.
„Să nu uităm că dorinţa unei părţi semnificative a poporului moldovean este de a se uni cu România. Este un aspect care ar trebui discutat foarte detaliat şi cu atenţie’, a afirmat el, opinând că alipirea Crimeii la Rusia (în martie 2014) a creat un precedent pentru alte regiuni ale Europei.„Eu cred că astfel de lucruri trebuie rezolvate prin referendum”, susţine Şevcenko, care face parte din grupul de jurnalişti apropiaţi Kremlinului (aşa-numitul „kremliovski pool”) şi a cărui soţie Nadejda Kevorkova activează la postul de televiziune Russia Today.”
sursa: independent.md http://news.russiatoday.ro
Iată şi o altă probă, recentă, de cinism mediatic, servită sub titlul „Rusia salvează Europa”: „Da, intervenţia Rusiei în Siria ar putea salva Europa de problemele provocate de valul emigranţilor. (...) Conştientă fiind de statutul de mare putere, Rusia poartă răspunderea implicării în acţiunile coaliţiei internaţionale de combatere a terorismului Statului Islamic. Revenirea la normalitate a vieţii din Siria depinde în mod direct de reinstaurarea unui climat de pace şi securitate în această ţară, cu suportul firesc al Rusiei”. http://news.russiatoday.ro/rusia-salveaza-europa/
Să sperăm că jurnaliştii de dincolo de Prut vor avea suficient caracter să nu facă lucrare de mercenariat. Nu sunt ei singurii tentaţi de oferte generoase. Şeful comisiei parlamentare poloneze pentru servicii speciale, Marek Biernacki, este convins că Rusia clădeşte o „coloană a cincea” în Europa şi depune eforturi mari în răspândirea punctului său de vedere, dar dă asigurări că acest fenomen îngrijorător este atent monitorizat. „Nu avem nicio iluzie că Rusia este pregătită să furnizeze o sumă substanţială de bani şi de asemenea capacităţi organizatorice pentru a forma aşa-numita „coloană a cincea”, care operează în Polonia, în principal pe Internet”, a spus el. (HotNews.ro, 02.03.15)

„O minciună nu este un punct de vedere diferit”
Mai mult decât atât, Linas Linkevicius, ministrul de externe al Lituaniei, crede că
„minciunile împachetate cu grijă își croiesc drumul către audiențele din toată Europa” (www.timpul.md, după euobserver.com, 24.09.15). De fapt, primele mesaje pe care le primeşte publicul vorbitor de rusă din UE sunt cele ale Kremlinului. „Noi am avut curajul să înfruntăm monopolul Gazpromului în Europa. Acum e timpul să ne opunem monopolului informațional al Rusiei, care a transformat informația într-o armă, la fel cum a făcut cu resursele naturale”, atenţionează Linkevicius.
„Avocații Kremlinului știu cum să se înregistreze în orașele noastre. Ei pun eticheta „Făcut în UE” și, discret, încep să incite la ură, sperând că nimeni nu va pune la îndoială ce fac, din cauza (sau datorită?) sfântului drept la libertatea de expresie.
Trebuie să înțelegem că propaganda este îndreptată împotriva întregii Europe, nu doar împotriva regiunii sale de Est. Un tanc T-90 în Ucraina nu este doar un „vehicul”. O minciună nu este un punct de vedere diferit. Propaganda nu este o formă legitimă a democrației publice. Naivitatea noastră e cea care ne împiedică să acționăm, și asta în condițiile unui război informațional nedeclarat”, susţine Linas Linkevicius.
***
Constatăm, aşadar, că jurnalismul, dintr-o profesiune eminamente liberală şi umanistă, se transformă într-o meserie periculoasă. Care poate declanşa războaie. Aşa cum s-a întâmplat în Crimeea şi în Estul Ucrainei, unde jurnaliştii-mercenari, pentru „meritele” lor în slujba unor idei imperialiste, sunt decoraţi în secret, asemeni spionilor, pentru a nu fi linşaţi mai târziu de masele scăpate din mrejele manipulării. Cei 300 de jurnalişti premiaţi de Putin, după „amabilităţile” acestuia din Taurida, sunt primul exemplu care ne vine acum în minte.
* Citatele inserate în acest articol au fost excerptate din surse, respectându-se ortografia originală.
______________________
Acest material este publicat în cadrul proiectului "Libertatea de exprimare și dezvoltarea mass-media în Europa de Est, de Sud-Est și Caucazul de Sud", implementat de CJI în perioada mai-noiembrie 2015, cu susținerea Deutsche Welle Akademie și finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Germania.
Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.