În buletinul de știri din seara zilei de duminică, 24 ianuarie 2016, postul de televiziune Pervîi kanal din Federaţia Rusă a inserat
un reportaj de la protestele din Chișinău. La minutul 0.43, prezentatoarea spune:
„Toate partidele de opoziție insistă că protestul este pașnic, în Europa deja ne-am integrat, de aceea putem insista numai pe una: ca autoritățile noastre să mediteze și să salveze țara, în caz contrar, potrivit unor documente adoptate în urma cu câțiva ani, în caz de dezordini, în Moldova vor fi introduse armata română și administrația românească și asta va fi sfârșitul independenței Moldovei pentru totdeauna”.
Portalul Terra.md a preluat
acest reportaj și a anunțat că postul de televiziune Prime, care retransmite Pervîi kanal în Moldova și aparține prim-vicepreședintelui Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc, a cenzurat această ediție a buletinului de știri. Informația publicată de Terra.md, împreună cu reportajul de la Pervîi kanal, au fost preluate ulterior de portalul
Nbm.md şi alte site-uri. O informație similară a fost difuzată de
Tiras.ru, care a anunțat luni, 25 ianuarie 2016, că
„România e gata în orice moment să introducă carabinierii săi în Moldova. Pentru aceasta, așteaptă doar un pretext convenabil(…) Conform unor acorduri interguvernamentale, România are dreptul să intre cu structurile sale de forță în Moldova pentru menținerea «ordinii constituționale»”. 
Pervîi kanal și Tiras.ru nu oferă mai multe detalii despre documentele semnate, care ar permite o eventuală „intrare a trupelor române în Moldova”.
Doi foști miniștri ai apărării, Vitalie Marinuța și Viorel Cibotaru, au declarat pentru Asociația Presei Independente (API) că nu există acorduri cu asemenea conținut semnate între guvernele Republicii Moldova și României. „Este un fals. Noi avem un acord nou de cooperare în domeniul militar, din 2012, însă el nu prevede astfel de acțiuni. În acel acord au fost trasate doar aspectele de cooperare militară: planificarea apărării, resursele umane, medicina militară, informații militare și operațiuni de menținere a păcii”, a spus Vitalie Marinuța. „Nu exista astfel de documente, este o speculație ieftină, o interpretare perversă a conținutului parteneriatelor noastre de securitate și apărare cu NATO, SUA sau România, care nu ies dintr-un cadru-standard clasic pentru acest fel de acorduri”, a menționat, la rândul său, Viorel Cibotaru.
În 2012 guvernele de la Chișinău și București au încheiat două acorduri în domeniu: unul
de cooperare în domeniul militar (în vigoare din 2013) și altul
privind cooperarea şi ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor. Primul document, la care s-a referit și ex-ministrul Marinuța, a fost contestat la Curtea Constituțională de foștii comuniști Artur Reșetnicov și Igor Vre
mea, dar sesizarea
a fost respinsă de Curte. Conform hotărârii Curții Constituționale, acordul „stabileşte cadrul legal necesar cooperării în domeniul militar, cuprinde de asemenea prevederi referitoare la domeniile şi formele de cooperare, instituirea Comisiei militare mixte, organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor şi antrenamentelor comune, protecţia informaţiilor, aspecte financiare şi statutul juridic al personalului. La fel, prevede consultări, vizite şi întâlniri cu caracter ştiinţific şi schimb de ofiţeri şi este încheiat pe o perioadă de timp nedeterminată”.
În vara anului 2013, când Parlamentul a ratificat cele două acorduri, unele portaluri rusești au speculat, afirmând că „
trupele românești pot intra în Moldova, iar Transnistria e ameninţată”. Era invocat atât acordul de cooperare în domeniul militar, cât și acordul de sprijin reciproc în cazul producerii unor dezastre. Însă, în interpretarea jurnaliștilor ruși, „dezastrele” au devenit „dezordini în masă”, iar acordurile ar prevedea că „jandarmii români vor suprima orice protest împotriva unirii celor două ţări la Chişinău, Bălţi sau în Găgăuzia”, ceea ce nu corespunde adevărului. „E tot mai clar că se încearcă a induce o isterie anti-România, iar Moscova ridică din deget, spunând Bucureștiului să se țină deoparte, nu cumva să intervină în vreun fel în criza de la Chișinău”, crede Armand Goșu, expert român pentru spațiul post-sovietic.
Ro
En
Рy