Ro
En
Рy29 Martie 2016
1622 de afişări
În țările unde presa, radioul, televiziunea, Internetul sunt o afacere, concentrarea mass-media e un proces firesc, determinat de unele legități economice, manifestându-se prin eliminarea producătorilor mici, mai puțin eficienți din punct de vedere comercial, așa încât un număr tot mai mic de proprietari (fizici sau juridici) controlează un segment tot mai mare al pieței mediatice. Astfel se creează riscul apariției oligopolurilor, a monopolizării pieței de câțiva porducători, fenomen care, la rândul său, pune în pericol diversitatea punctelor de vedere, capacitatea mass-media de a informa obiectiv, de a-și îndeplini funcția de „câine de pază” al societății, de a consolida democrația. În goană după venituri tot mai mari, monopoliștii mass-media sunt loiali în primul rând vânzătorilor de publicitate, interesul public rămânând pe planul doi sau trei. Iată de ce în statele democratice procesul concentrării mass-media este urmărit cu atenție și supus unor reglementări. Cu atât mai mult, lucrul acesta este necesar acolo unde concentrarea are ca bază nu atât procesul economic, cât cel politic, fiind dictat de logica luptei pentru putere, pentru control asup
ra electoratului.
Autorii Codului Audiovizualului, adoptat în 2006, erau conștienți de faptul că o concentrare peste anumite limite a proprietății mass-media pune în pericol „pluralismul și diversitatea politică, socială și culturală”, poate genera „apariția de poziții dominante în formarea opiniei publice” art 7 (5). Dar ei nu și-au bătut capul să elaboreze „instrumente” care să asigure protecția pluralismului și a diversității informaționale. Deoarece concentrarea mass-media din Republica Moldova nu s-a produs pe căi legale, economice, ci prin preluări ostile („atacuri raider”), fraude, abuzuri, corupție, control politic asupra CCA, a fost omorât în fașă procesul de creare a mass-media ca afacere, determinându-i pe politicieni să mizeze tot mai mult pe propriile instituții media. În consecință, a avut de suferit și firavul jurnalism independent (împreună cu solidaritatea și deontologia aferente), strivit de autocenzură și povara propagandistică ce i s-a pus pe umeri.
ra electoratului.Autorii Codului Audiovizualului, adoptat în 2006, erau conștienți de faptul că o concentrare peste anumite limite a proprietății mass-media pune în pericol „pluralismul și diversitatea politică, socială și culturală”, poate genera „apariția de poziții dominante în formarea opiniei publice” art 7 (5). Dar ei nu și-au bătut capul să elaboreze „instrumente” care să asigure protecția pluralismului și a diversității informaționale. Deoarece concentrarea mass-media din Republica Moldova nu s-a produs pe căi legale, economice, ci prin preluări ostile („atacuri raider”), fraude, abuzuri, corupție, control politic asupra CCA, a fost omorât în fașă procesul de creare a mass-media ca afacere, determinându-i pe politicieni să mizeze tot mai mult pe propriile instituții media. În consecință, a avut de suferit și firavul jurnalism independent (împreună cu solidaritatea și deontologia aferente), strivit de autocenzură și povara propagandistică ce i s-a pus pe umeri.
Sursă foto: www.ziarulnational.md
