Studiu de caz. Votarea Legii Procuraturii: de la exces de detalii până la excluderea evenimentelor conflictuale de pe agenda postului

Context: La 23 februarie 2016 a avut loc ședința Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, la care au fost discutate mai multe proiecte de lege, care ulterior au fost puse pe ordinea de zi a primei ședințe a Legislativului din sesiunea primăvară-vară a anului curent. Între acestea se numără proiectul Legii Procuraturii, precum și pachetul de legi privind reformarea Comisiei Naționale de Integritate și a sistemului de declarare a veniturilor și intereselor persoanelor cu funcții publice. Cele două documente au o relevanță majoră, întrucât implică reforme în sistemul de justiție și în cel de prevenire a corupției, iar adoptarea lor este una dintre condițiile puse de către partenerii externi ai Republicii Moldova pentru a continua creditării țării noastre.

Pe 23 februarie 2016, când proiectele au fost discutate în Comisia juridică, Publika TV nu a difuzat nicio informație la subiectul dat. În cadrul dezbaterilor, deputatul Sergiu Sârbu (PD) și Procurorul General Corneliu Gurin au propus câteva amendamente, respinse de către președintele grupului ce a elaborat proiectul, Vlad Gribincea. Acesta a spus că adoptarea amendamentelor cu pricina va schimba total conceptul legii, iar deputații PLDM au părăsit ședința în semn de protest. Publika a relatat, în schimb, despre un alt fapt de la aceeași ședință, și anume, că Ministerul Justiției, condus de un reprezentant al Partidului Democrat, a depus la Parlament un proiect de lege ce prevede lipsirea de mandat a deputaților care nu își declară corect averile și interesele. În știrea cu titlul „PROIECT REVOLUŢIONAR: Deputaţii riscă să-şi piardă jobul, dacă nu vor face ASTA”, proiectul a fost prezentat ca o izbândă a Ministerului Justiției, iar într-o altă știre, intitulată „REACȚIA deputaților privind proiectul de lege ce ar putea să-i lase fără mandate”, subiectul a fost reluat. Titlul induce însă în eroare consumatorii, deoarece știrea nu conține reacțiile decât a doi deputați – Sergiu Sârbu și Anatolie Zagorodnâi. În emisiunea Newsroom de la ora 21.00 (în care, de regulă, se face bilanțul evenimentelor zilei), subiectul despre averile deputaților a fost prezentat din nou, cu discutarea lui în studio împreună cu reporterul de pe domeniul politic al postului. Astfel, deși pe ordinea de zi a Comisiei, pe lângă proiectul ce viza averile deputaților, s-a aflat și proiectul Legii Procuraturii, în discuția de la emisiunea Newsroom nu s-a spus niciun cuvânt despre asta.

În cazul dat s-a folosit o tehnică de manipulare numită „eliminarea subiectelor conflictuale de pe agenda mass-media”[1], prin care se distrage atenția de la problemele și de la subiecte cu adevărat relevante prin înlocuirea cu altele pozitive și mai puțin stringente. Aici, un subiect relevant și de interes public a fost înlocuit cu unul în care reprezentanții unui partid, PD, au apărut într-o lumină exclusiv pozitivă, ca persoane care iau măsuri anticorupție și propun proiecte „revoluționare”.

În ziua adoptării legii, pe 25 februarie 2016, subiectul a fost reflectat de Publika TV pe parcursul zilei în jurnale, iar pe publika.md au apărut două știri: „Moldova are o nouă LEGE A PROCURATURII. Consiliul Europei ar putea înceta monitorizarea ţării” și „Moldova a trecut de etapa declarațiilor”. Reacția premierului Pavel Filip după votarea Legii Procuraturii”. În ele nu se spune nimic despre faptul că adoptarea Legii Procuraturii reprezintă o condiție a continuării finanțării Republicii Moldova de către partenerii externi – UE și Statele Unite. În schimb, se spune – în al doilea alineat – că proiectul „a fost elaborat de un grup de lucru constituit la iniţiativa preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, la sfârşitul anului 2013”. La fel, reporterii nu au amintit nimic despre faptul că Republica Moldova a ratat o finanțare de câteva milioane de euro din partea Uniunii Europene din cauză că nu a adoptat la timp noua Lege a Procuraturii și alte câteva legi legate de reformarea sistemului justiției, așa cum a explicat într-un interviu ambasadorul UE la Chișinău, Pirkka Tapiola[2]. Respectiv, adoptarea a fost prezentată ca o inițiativă a președintelui spicherului Andrian Candu și nu ca un rezultat al condiționării de către partenerii externi.

Publika nu a pomenit nici despre amendamentele propuse de Procurorul General și deputatului democrat Sergiu Sârbu, asupra cărora a atenționat, indirect, Ambasada Statelor Unite la Chișinău printr-un mesaj pe Facebook: „Subiecte importante pe ordinea de zi din prima şedinţă a Parlamentului – în special, Legea privind reforma Procuraturii Generale și Legea privind crearea Centrului Național de Integritate. Aşteptăm progrese prin adoptarea acestor legi extrem de importante, în formatele acceptate pe larg de către societatea civilă și experții internaționali”[3].

Subiectul referitor la adoptarea Legii Procuraturii a fost tratat ca unul ordinar, în ediția Newsroom din 25 februarie fiindu-i acordat un spațiu limitat – a fost difuzat un „voice over” de 1,20 minute cu un insert video din declarația lui Andrian Candu. În același timp, subiectului despre adoptarea unei declarații de intenții a Legislativului „privind stabilitatea și modernizarea țării” i-au fost rezervate 2,31 minute, care au inclus un reportaj din Parlament, cu patru inserturi video din declarațiile lui Andrian Candu, Mihai Ghimpu, Vladimir Voronin și Igor Dodon și o discuție în studio cu un reporter Publika TV. Astfel, se conturează și aici tendința de estompare și de înlocuire a subiectelor de interes public relevante cu altele, de o relevanță scăzută.

Ziarul Național a reflectat pe larg evenimentele legate de discutarea și adoptarea Legii Procuraturii, întrucât a transmis știri de la dezbaterile din Comisia juridică, din ședința plenară a Parlamentului, a urmărit reacțiile partenerilor externi și a solicitat explicații autorilor proiectului: „EXCLUSIV. Legea Procuraturii va fi votată fără denaturări”, „LIVE VIDEO // Procurorul General și directorul CNA „rămân în funcție ca să REFORMEZE SISTEMUL”. Legea Procuraturii a fost VOTATĂ”.

Într-un caz însă prezentarea faptelor a fost afectată de tendențiozitate, manifestată prin titlu și imagini. În știrea intitulată „Bâlbâieli în Parlament. Cum a justificat Sârbu că se „LEAPĂDĂ” de amendamentele buclucașe la Legea Procuraturii”, au fost prezentate explicațiile deputatului PD în legătură cu faptul că a renunțat la câteva amendamente la proiectul Legii Procuraturii, pe care le propusese cu o zi înainte. Deja din titlu a devenit clar că știrea nu e una neutră, reporterul folosind ironicul „se leapădă” în locul verbului neutru „a renunța”. În text au fost utilizate expresiile „Sârbu a încercat să dreagă busuiocul”, „s-a grăbit să explice”, „a încercat să se justifice”, care au o conotaţie peiorativă și nu ar trebui folosite într-un text neutru. La fel, în fotografia folosită pentru ilustrarea textului, Sârbu apare surprins cu o poziție a buzelor ce sugerează că el ar fi într-o stare de confuzie, ceea ce vine să accentueze mesajul transmis prin titlu. Astfel, reporterii au nuanțat cele expuse prin cuvinte și expresii care au lăsat să se întrevadă atitudinea față de unii subiecți ai știrilor.

Știrea despre discuțiile din cadrul ședinței Comisiei parlamentare juridice, referitoare la proiectul Legii Procuraturii şi care a fost difuzată de Jurnal TV la 23 februarie 2016, se încadrează în standardele de echilibru. Materialul a avut o durată de peste patru minute și a conținut inserturi video din declarațiile lui Tudor Deliu, Raisa Apolschi, Corneliu Gurin, Vlad Gribincea. Cu toate acestea, atât din știrea „Scandal pe reforma Procuraturii”, cât și din cea intitulată „Legea Procuraturii, votată”, difuzate la 25 februarie, a lipsit background-ul – mai exact, răspunsul la una dintre întrebările obligatorii, la care trebuie să răspundă o știre: „De ce?”. Consumatorii nu au fost informați de ce era necesară o nouă Lege a Procuraturii și de ce deputații au votat-o anume acum, câtă vreme adoptarea a fost tărăgănată etc. Dacă răspunsurile la aceste întrebări ar fi fost incluse în știre, produsul ar fi fost unul mai complet și mai calitativ, or, acestea sunt informații relevante în contextul reformei sistemului de justiție și al condițiilor înaintate de către partenerii externi ai Republicii Moldova.

­_____________

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).