Ro
En
Рy03 Mai 2016
2338 de afişări
Organizațiile de media au lansat marți, 3 mai, tradiționalul Memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova în perioada 3 mai 2015 – 3 mai 2016. În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociației Presei Independente (API) și Asociației Presei Electronice (APEL) – s-au referit la situația din domeniul mass-media și le-au reamintit guvernanților să țină cont de recomandările societății civile și de angajamentele asumate față de mass-media, pentru a ”urni carul din loc”.
Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, a făcut o trecere în revistă a problemelor cu care s-a confruntat mass-media în perioada de referință. Printre acestea – cadrul legal defectuos, fenomenul concentrării, tentativele de a cenzura Internetul, spațiul informațional neprotejat, situația critică din audiovizual în lipsa unui Cod al audiovizualului care ar corespunde normelor europene, cazurile tot mai frecvente de agresare verbală și fizică a jurnaliștilor etc. „Și în acest an în Memoriul nostru constatăm că situația privind libertatea presei în R. Moldova nu s-a îmbunătățit, din contra, constatăm un regres. Și aceste constatări sunt făcute nu numai de societatea civilă din R. Moldova, dar și de rapoartele internaționale, cum ar fi Raportul Freedom House, care constată că presa este parțial liberă în R. Moldova, și Raportul Reporterilor fără Frontiere, în care R. Moldova ocupă locul 76”, a menționat directoarea executivă a CJI.
Petru Macovei, directorul executiv al API, a atras atenția celor prezenți că accesul la informație al jurnaliștilor constituie o problemă la ordinea zilei și nu întâmplător Organizația Națiunilor Unite și UNESCO au transmis drept slogan al acestei sărbători la nivel internațional: „Accesul la informație și libertățile fundamentale constituie dreptul tău”. Potrivit directorului API, în R. Moldova, ”accesul la informație devine tot mai problematic și asta se reflectă și în Memoriu”. Taxele pentru obținerea informației foarte mari; restricțiile nejustificate impuse de Centrul de protecție a datelor cu caracter personal pentru accesul la datele privind numele donatorilor anumitor companii – toate acestea ”s-au răsfrânt asupra jurnaliștilor, în special a celor de investigație, care sunt acum în situația să obțină informația pe alte căi sau să cheltuiască foarte mulți bani pentru obținerea accesului la informație, contrar bunelor practice europene”, a constatat Petru Macovei.
În opinia lui Ion Bunduchi, director executiv APEL, ONG-urile de media fac multe, dar nu pot face totul. ”De când marcăm această zi în Moldova, constatăm o mimare a intereselor autorităților, o mimare a reformelor”, a subliniat Ion Bunduchi. În context, el s-a referit și la angajamentele față de media care se conțin în Planul de activitate al Guvernului. ”Și de data aceasta avem acolo un compartiment care arată bine, dar constatăm că nu s-a mișcat carul din loc”, a spus expertul, precizând că toate acestea se întâmplă ”din nedorința de a avea un cetățean informat”. Iar în ceea ce privește jurnalismul de calitate, Ion Bunduchi a atras atenția că adesea jurnaliștii merg ”pe agenda politicienilor, nu și a cetățeanului”, ”jurnaliștii urmează ordinul patronului, însă misiunea lor este de a informa echidistant cetățeanul”.
Memoriul face apel către autoritățile statului să trateze mass-media ca pe un institut social capabil să contribuie esențial la democratizarea țării și recomandă acestora să întreprindă măsuri eficiente în vederea consolidării independenței mass-media și a profesionalismului jurnaliștilor, în conformitate cu cerințele prevăzute în Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, precum și în Programul de activitate al Guvernului pentru perioada 2015-2018, referitoare la mass-media. Semnatarii Memoriului cer adoptarea în procedură de urgență a unui nou Cod al audiovizualului, care ar aduce o viziune modernă în audiovizual, în corespundere cu standardele internaționale privind mass-media, iar CCA, ca garant al interesului public, să nu admită poluarea spațiului informațional, atât de către radiodifuzorii străini, cât și de cei autohtoni.
Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, a făcut o trecere în revistă a problemelor cu care s-a confruntat mass-media în perioada de referință. Printre acestea – cadrul legal defectuos, fenomenul concentrării, tentativele de a cenzura Internetul, spațiul informațional neprotejat, situația critică din audiovizual în lipsa unui Cod al audiovizualului care ar corespunde normelor europene, cazurile tot mai frecvente de agresare verbală și fizică a jurnaliștilor etc. „Și în acest an în Memoriul nostru constatăm că situația privind libertatea presei în R. Moldova nu s-a îmbunătățit, din contra, constatăm un regres. Și aceste constatări sunt făcute nu numai de societatea civilă din R. Moldova, dar și de rapoartele internaționale, cum ar fi Raportul Freedom House, care constată că presa este parțial liberă în R. Moldova, și Raportul Reporterilor fără Frontiere, în care R. Moldova ocupă locul 76”, a menționat directoarea executivă a CJI.
Petru Macovei, directorul executiv al API, a atras atenția celor prezenți că accesul la informație al jurnaliștilor constituie o problemă la ordinea zilei și nu întâmplător Organizația Națiunilor Unite și UNESCO au transmis drept slogan al acestei sărbători la nivel internațional: „Accesul la informație și libertățile fundamentale constituie dreptul tău”. Potrivit directorului API, în R. Moldova, ”accesul la informație devine tot mai problematic și asta se reflectă și în Memoriu”. Taxele pentru obținerea informației foarte mari; restricțiile nejustificate impuse de Centrul de protecție a datelor cu caracter personal pentru accesul la datele privind numele donatorilor anumitor companii – toate acestea ”s-au răsfrânt asupra jurnaliștilor, în special a celor de investigație, care sunt acum în situația să obțină informația pe alte căi sau să cheltuiască foarte mulți bani pentru obținerea accesului la informație, contrar bunelor practice europene”, a constatat Petru Macovei.
În opinia lui Ion Bunduchi, director executiv APEL, ONG-urile de media fac multe, dar nu pot face totul. ”De când marcăm această zi în Moldova, constatăm o mimare a intereselor autorităților, o mimare a reformelor”, a subliniat Ion Bunduchi. În context, el s-a referit și la angajamentele față de media care se conțin în Planul de activitate al Guvernului. ”Și de data aceasta avem acolo un compartiment care arată bine, dar constatăm că nu s-a mișcat carul din loc”, a spus expertul, precizând că toate acestea se întâmplă ”din nedorința de a avea un cetățean informat”. Iar în ceea ce privește jurnalismul de calitate, Ion Bunduchi a atras atenția că adesea jurnaliștii merg ”pe agenda politicienilor, nu și a cetățeanului”, ”jurnaliștii urmează ordinul patronului, însă misiunea lor este de a informa echidistant cetățeanul”.
Memoriul face apel către autoritățile statului să trateze mass-media ca pe un institut social capabil să contribuie esențial la democratizarea țării și recomandă acestora să întreprindă măsuri eficiente în vederea consolidării independenței mass-media și a profesionalismului jurnaliștilor, în conformitate cu cerințele prevăzute în Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, precum și în Programul de activitate al Guvernului pentru perioada 2015-2018, referitoare la mass-media. Semnatarii Memoriului cer adoptarea în procedură de urgență a unui nou Cod al audiovizualului, care ar aduce o viziune modernă în audiovizual, în corespundere cu standardele internaționale privind mass-media, iar CCA, ca garant al interesului public, să nu admită poluarea spațiului informațional, atât de către radiodifuzorii străini, cât și de cei autohtoni.
Memoriul a fost semnat de nouă organizații neguvernamentale - Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Uniunea Jurnaliștilor din Moldova, Centrul Acces-Info, Asociația Telejurnaliștilor Independenți, Centrul de Investigații Jurnalistice, Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova.
Zilele Libertății Presei în R. Moldova vor continua până pe 20 mai. Agenda evenimentului include mai multe activități, între care lansarea emisiunii „Media Azi”, instalarea unui Panou al rușinii „Inamicii presei, mai 2015 - mai 2016” în fața Parlamentului, organizarea unui Marș al Solidarității Presei, lansarea campaniei împotriva plagiatului în mass-media, lansarea ediției a 3-a a concursului „Premii pentru Jurnalismul de Mediu”, dezbateri publice, cluburi de discuții etc.
