Manipulare prin omiterea surselor

Respectarea echilibrului surselor este o regulă crucială într-un demers jurnalistic corect şi imparţial. Studiul respectiv de caz va demonstra că omiterea unor surse absolut necesare dintr-un material jurnalistic nu are cum să nu se soldeze cu manipularea consumatorului de informaţie, o manipulare la limită cu tirajarea de neadevăruri, sau cel puţin de lucruri neverificate, ceea ce este extrem de periculos şi nociv pentru încrederea cu care tratează cetăţeanul presa şi instituţiile ei.
 
În perioada 12-25 mai, în Republica Moldova s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor, considerat  primul în spaţiul CSI organizat în conformitate cu standardele europene. Instituţia de stat responsabilă cu organizarea acţiunii a fost Biroul Naţional de Statistică, în parteneriat cu Fondul ONU pentru populaţie. Cu câteva zile înaintea demarării exerciţiului, la 9 mai, agenţia de presă Moldpress a reluat şi difuzat o ştire de pe agenţia românească Agerpres cu următorul titlu: „Cine se declară român la recensământ, primește cetățenie”. O informaţie similară a difuzat şi „Ziarul de Gardă” – „Formularul de la recensământ, decisiv la redobândirea cetăţeniei romane”. De asemenea, ziarul „Adevărul” a publicat la rubrica bloguri un articol intitulat „Iată noua procedură de obţinere a cetăţeniei Române”.
 
Toate aceste articole induc ideea că ar fi suficient ca cetăţeanul Republicii Moldova să se declare „român” la recensământ ca să poată redobândi în condiţii facilitare cetăţenia statului român, ceea ce, lucru ştiut, continuă să fie un proces îndelungat şi anevoios. Afirmaţia respectivă se bazează pe pretinse noi reglementări apărute în legislaţia României cu câteva zile înainte de demararea recensământului în Republica Moldova. Niciunul din articole nu explică însă clar şi fără echivoc ce paşi sau acte, obligatorii până acum, se simplifică. În articolele din cele două ziare sunt citate explicaţiile unui aşa-zis blogger, Constantin Codreanu, făcute pe blog, dar despre care nu se spune că este afiliat unei formaţiuni politice româneşti. Acesta era prezentat în momentul lansării filialei de la Chişinău a Partidului Mişcarea Populară din România drept coordonator al Fundației acestei mişcări la Chişinău.

Dar nu asta este totuşi problema cea mai mare. Produsele jurnalistice respective nu citează decât surse parlamentare – deputaţi români – care, aşa cum se poate presupune, nu pot fi consideraţi surse total credibile. Deputatul este om politic, el reprezintă un partid, cu sau fără interese electorale, inclusiv în Republica Moldova, care participă, prin cele câteva mii de deţinători de paşapoarte româneşti, la procesele politice din ţara vecină. Prin urmare, în calitate de surse oficiale în contextul acestei informaţii ar putea figura fie Ambasada României la Chişinău, fie conducerea Parlamentului de la Bucureşti, în nici un caz deputaţi separaţi sau grupuri parlamentare separate. Niciuna din aceste instituţii nu confirmă în textele respective ceea ce afirmă fără ezitare cele trei surse media.

De asemenea, o sursă absolut necesară, dar lipsă din cele trei materiale jurnalistice, ar fi Biroul Naţional de Statistică. Pentru că şi în ştire, şi în cele două articole se pretinde că pentru a putea merge pe o procedură simplificată de obţinere a cetăţeniei române, cetăţeanul ar urma să  obţină de la acest Birou un extras din formularul completat la Recensământ, care să certifice faptul că persoana respectivă s-a declarat român şi vorbitor de limba română. Nicio garanţie că acest lucru este posibil nu se poate deduce din materialele respective din moment ce această sursă lipseşte din ele.

În concluzie, sunt trei produse jurnalistice care creează anumite aşteptări consumatorului de informaţie, fără a oferi nici minimul de garanţii că aceste aşteptări au şi şanse să se realizeze. În consecinţă, rezultatele unui exerciţiu atât de important şi costisitor cum este recensământul, mai ales cele ce ţin de etnie şi limba vorbită, ar putea fi compromise pe fundalul neîncrederii cetăţenilor, generată inclusiv de acest gen de informaţii. 
 
Studiul de caz a fost elaborat în cadrul proiectului "Promovarea  educației mediatice în rândurile cetățenilor " , implementat de CJI cu susţinerea financiară a Ambasadei Statelor Unite ale Americii  în Moldova.  Studiul nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.