Declaratie

Judecătoria sectorului Centru a decis astfel să ia măsuri de asigurare a acţiunii în procesul judiciar intentat de către un fost procuror de Donduşeni, care pretinde că Jurnal de Chişinău i-ar fi lezat onoarea şi demnitatea publicând două articole - unul la 9 mai 2003 cu titlul „Procurorul de Donduşeni – acuzat de violarea unei femei de 62 de ani”, şi altul la 24 august 2004 cu titlul „A doua Transnistrie”. De notat că fostul procuror a fost într-adevăr anchetat în calitate de bănuit în cazul violării unei femei şi Jurnal de Chişinău nu a făcut decât să relateze despre acest caz. Fostul procuror a depus acţiune de defăimare în anul curent, după mai bine de 4 ani de la publicarea materialelor.

Legislaţia Republicii Moldova nu prevede un termen de prescripţie pentru acţiunile pentru apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, însă alta este situaţia în privinţa acţiunilor în repararea prejudiciului moral. Conform art. 1424 Cod Civil al RM, acţiunile pentru repararea prejudiciului se prescriu timp de 3 ani din momentul în care persoana vătămată a aflat despre existenţa prejudiciului. “Jurnal de Chişinău” este o publicaţie de circulaţie pe întreg teritoriul RM şi termenul de prescripţie pentru acţiunea pentru repararea prejudiciului moral a început să curgă din data publicării, data la care reclamantul ar fi trebuit să ştie despre articolele publicate, respectiv despre drepturile care i-ar fi fost încălcate.

În aceste condiţii, există temei pentru a presupune că în spatele acţiunii de sechestru se pot ascunde alte motive decât cele anunţate. Care să fi fost necesitatea sechestrului, decât intimidarea şi blocarea activităţii Jurnalului pe o anumită perioadă, dacă repararea prejudiciului moral oricum nu va fi plătită reclamantului?

De altfel, Parlamentul RM constata în hotărârea sa publicată la 28 martie 2008 că una dintre cauzele principale ale condamnării RM la CEDO, inter alia, este şi examinarea incorectă a cauzelor privind apărarea onoarei şi demnităţii. Aceeaşi hotărâre ne spune că activitatea organelor de drept, a procuraturii, a poliţiei şi a instanţelor de judecată la capitolul respectare şi corespundere cu cerinţele Convenţiei este insuficientă, şi că „persistă cazuri de neaplicare a jurisprudenţei şi practicii CEDO de către instanţele judecătoreşti şi colaboratorii organelor de drept”.

Cazul Jurnalului de Chişinău confirmă o dată în plus că de la litera legii şi până la fapta justiţiei moldoveneşti este o distanţă lungă.

Organizaţiile neguvernamentale mass-media fac apel către autorităţile şi organele de justiţie din RM să asigure respectarea întocmai a dreptului la libera de exprimare şi să nu creeze dificultăţi artificiale pentru presa din RM.