Raportul anual 2015

Campanii menite să promoveze mass-media profesionistă și accesul la informație, evenimente în premieră, diverse activități de instruire pentru jurnaliști, studii și cercetări de actualitate, comentarii și analize destinate publicului larg – acestea sunt doar câteva dintre activitățile desfășurate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe parcursul anului 2015.

Departamentul Instruire și Comunicare s-a axat pe câteva direcții de activitate și anume: educația mediatică, promovarea toleranței și responsabilității în presă, instruirea jurnaliștilor.
Pentru a promova gândirea critică a consumatorilor de știri, echipa CJI a vizitat mai multe localități din R. Moldova, organizând întâlniri cu elevi și profesori, în cadrul cărora s-a discutat despre rolul mass-media și cum trebuie percepute mesajele acesteia.
În urma consultărilor cu mai mulți experți în domeniu și profesori universitari, a fost elaborat și expediat Ministerului Educației conceptul de integrare a educației mediatice în curricula școlară și universitară.
La fel, CJI a organizat și tabăra de educație mediatică pentru elevi „Filtrează Informația”.

„Presa nu urăște!” a fost sloganul unei campanii de amploare organizate de CJI, în care au fost implicați jurnaliști, experți media, activiști civici, studenți și publicul larg. Instruiri pentru jurnaliști și moderatori de web site-uri, lecții pentru studenții de la facultățile de jurnalism, cluburi de discuții cu studenții de la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, producții video – toate acestea au făcut parte dintr-o campanie, scopul căreia a fost promovarea toleranței și responsabilității în presă.

În cadrul campaniei „Vrem acces în Parlament!”, CJI a readus în vizorul public problema accesului presei în sala de ședințe a parlamentului. Cu această ocazie, CJI a organizat mai multe acțiuni de sensibilizare a opiniei publice prin intermediul cărora participanții au reamintit deputaților că, prin limitarea accesului jurnaliștilor în Parlament, este limitat și dreptul cetățenilor la informație.
De asemenea, CJI a organizat în 2015 două evenimente inedite: Puterea a cincea –primul hackathon de jurnalism civic din R. Moldova și Atelierul de inovații media – Jurnalismul dronelor.

În anul 2015, Portalul Media Azi a continuat ciclul de comentarii, început în 2014, care a abordat subiecte ce țin de promovarea standardelor europene în mass-media națională. La fel, a fost susținută rubrica de interviuri cu personalități din domeniu, care au dezvăluit situația din mass-media și au propus idei pentru soluționarea problemelor existente. Media Azi a urmărit și a prezentat știri despre activitatea Comisiei Parlamentare de profil, CCA, CO, despre adoptarea de către parlament a principalelor modificări la Codul audiovizualului și schimbările care s-au produs la Teleradio-Moldova sau la postul public din autonomia găgăuză; despre problemele ridicate la primul Forum Mass-Media din R. Moldova și alte evenimente importante.
Pe segmentul activităților de cercetare, CJI a lansat în premieră un studiu despre manipulare și propagandă prin intermediul mass-media. A analizat dacă au existat discursuri instigatoare la ură în mass-media online și cum se manifestă acestea. De asemenea, CJI a prezentat un studiu amplu despre situația din Consiliul de Observatori al Teleradio-Moldova în ultimii șase ani.
Departamentul Politici și Legislație Media a monitorizat evoluția legislației în domeniul audiovizualului și abuzurile împotriva reprezentanților presei, luând atitudine în diverse situații. De asemenea, CJI a acordat asistență juridică gratuită instituțiilor media și reprezentanților acestora. Departamentul a organizat și instruiri ale jurnaliștilor pe aspecte legale ce țin de obținerea informațiilor de interes public. În scopul de a informa jurnaliștii și instituțiile media despre cele mai noi modificări legislative din domeniu au fost elaborate șase buletine legislative. La fel, în acest an a fost publicat Ghidul practic „Accesul la informație, fără baricade”.

Anul 2015 a fost pentru Școala de Studii Avansate în Jurnalism unul plin de realizări și multe evenimente interesante. Studenții promoției 2015 au absolvit cu succes cursurile cu durata de zece luni, timp în care au însușit deprinderi practice de lucru în regim de redacție. Comisia de admitere, formată din instructorii ȘSAJ, a selectat 14 dintre cei mai buni tineri și tinere care, de la 1 septembrie 2015, au devenit studenți ai Școlii de Studii Avansate în Jurnalism.

La fel, în 2015 CJI a organizat două evenimente tradiționale menite să solidarizeze breasla jurnalistică, să apere libertatea presei și să promoveze jurnalismul de calitate – „Zilele Libertății Presei” (în luna mai) și Gala anuală a Clubului de Presă (în luna decembrie), activitate în cadrul căreia au fost premiați jurnaliștii anului.
Și în acest an, CJI a editat revista „Mass-media în Moldova”, singura publicație analitică bianuală ce reflectă problemele din domeniul mass-media, care apare din anul 1995.

Pentru anul 2016, CJI își propune să desfășoare noi proiecte și activități care vor contribui la afirmarea în Republica Moldova a unei prese independente și a unui jurnalism profesionist.

În virtutea specificului și a obiectivelor pe care le are în față, și în 2015 Școala de Studii Avansate în Jurnalism și-a desfășurat activitatea în două etape – finalizarea, de către cea de-a noua promoție, a anului academic 2014-2015 și demararea unui nou an de studii.

Etapa I (ianuarie - iulie 2015)
INSTRUIREA. În lunile ianuarie-aprilie 2015, la Școala de Studii Avansate în Jurnalism (ȘSAJ) a continuat activitatea de instruire a studenților înscriși în anul academic 2014-2015. Semestrul II a început cu Managementul presei, pe post de instructori fiind Nicolae Sanduleac, director al ziarului UNGHIUL din Ungheni, pentru presa scrisă; jurnalistul și producătorul Dorin Scobioală, director CAT Studio, pentru televiziune; și Valentin Niculescu, director Radio Chișinău, pentru posturile de radio. Cursurile au continuat cu așa-zisele module „avansate”, al căror scop e să consolideze cunoștințele și deprinderile pe care studenții ȘSAJ le-au obținut în prima jumătate a anului de studii.

Este vorba despre Jurnalism Politic (instructoare Alina Țurcanu, senior editor, Radio „Europa Liberă”, pentru tematica internă și Sorina Ștefârță, editor, suplimentul „Obiectiv European”, pentru tematica internațională); Jurnalism Economic (ținut de expertul economic și omul de afaceri Vladimir Bolea și de jurnalistul economic Anatol Câșlaru, editor, Publika TV); Jurnalism Vizual (în cadrul căruia designerul media Angela Ivanesi i-a învățat pe viitorii jurnaliști cum să macheteze un ziar și să creeze infografice); Jurnalism de mediu (ținut de Lilia Churchi, expert în domeniul mediului). Ultimele trei cursuri au fost și cele mai complexe: Jurnalism Social (instructor Vitalie Dogaru, senior editor, Publika TV); Jurnalism de Investigație (ținut de Alina Radu, director, publicația de investigații „Ziarul de Gardă”) și Jurnalism Comunitar (în cadrul căruia, împreună cu instructorul Petru Macovei, studenții au mers în localitatea Ruseștii Noi și au elaborat – scris, editat, machetat – ziarul satului, cap-coadă).

La fel, pentru o mai bună cunoaștere a mediului socio-politic, în care viitorii jurnaliști urmează să-și desfășoare activitatea, mai mulți instructori au ținut să invite, în cadrul cursului, specialiști sau responsabili din anumite domenii de referință. Acest lucru le-a permis studenților să afle din prima sursă problematica domeniului, să cunoască specificul muncii și persoane din domeniu (surse de colectare a informației), ceea ce le va fi de ajutor ulterior în realizarea materialelor jurnalistice.

ABSOLVIREA. După finalizarea cursurilor, timp de două săptămâni, studenții au fost antrenați în realizarea lucrărilor finale, care sunt punctul culminant al celor zece luni de studii și vin să confirme cunoștințele și deprinderile acumulate. În acest proces, fiecare student a fost ghidat de un tutore stabilit de comun acord din rândul instructorilor ȘSAJ. Acesta, însă, a intervenit doar în caz de necesitate, de regulă lucrările finale fiind munca individuală a studentului. Astfel, ei trebuind atât să planifice toate etapele de realizare a materialului, cât și să decidă modul în care va fi „ambalat” acesta. Drept urmare, au fost produse două articole pentru media online (Cristina Straton și Tatiana Ungureanu); două pentru presa scrisă (Diana Ștefîrța și Ana Maria Veverita); trei lucrări pentru radio (Dina Josan, Parascovia Sula și Irina Baxan) și cinci pentru TV (Mariana Buciuceanu, Diana Laptedulce, Alina Pisica, Anastasia Cucuruz și Ghenadie Brega). Totodată, este îmbucurător faptul că majoritatea absolvenților ȘSAJ au optat pentru subiecte sociale.
Lucrările au fost prezentate, la finele lunii mai, în cadrul unui eveniment public. Fiecare discipol și lucrarea sa au „compărut” în fața colegilor, dar și a unei comisii alcătuită din jurnaliști notorii din Republica Moldova (Vasile Botnaru, director Radio „Europa Liberă” în R. Moldova; Vitalie Dogaru, senior editor Publika TV; Sorina Ștefârță, director ȘSAJ; Oxana Iuteș, realizator, emisiunea „Sinteza”, Prime TV; Elena Cioina, coordonator media, portalul e-sănătate.md) și în fața instructorilor care au dorit să fie prezenți la eveniment. Fiecare lucrare a fost analizată public, membrii comisiei argumentându-și nota oferită.
Tot în această perioadă la ȘSAJ au avut loc tradiționalele Zile ale carierei, al căror scop este de a ajuta studenții să-și cunoască potențialii lor angajatori, suplimentar la relațiile deja stabilite cu instructorii. În acest scop, administrația Școlii a realizat un sondaj intern printre studenți cu reprezentanții căror media ar dori să se întâlnească. Astfel, au fost făcute invitații în conformitate cu opțiunile studenților. Invitații le-au vorbit discipolilor ȘSAJ despre politicile lor editoriale, le-au explicat condițiile de angajare și le-au oferit șansa de a-și efectua stagiul de practică în echipele lor editoriale. Totodată, în cadrul Zilelor carierei a fost organizată o sesiune specială dedicată scrierii unui CV.

Persoanele invitate la Zilele carierei 2015:

Luna iunie, ultima lună la ȘSAJ, a fost dedicată stagiilor practice pe care tinerii jurnaliști le-au efectuat în diferite redacții din Chișinău. Este o experiență inedită care permite studenților noștri să se autotesteze – dacă au făcut alegerea corectă –, dar și să conștientizeze faptul ce înseamnă să fii jurnalist. Este și o șansă de a negocia o posibilă angajare.
Redacțiile au fost identificate de comun acord cu studenții, după care s-a discutat cu managerii instituțiilor de presă. O tendință pozitivă, în opinia noastră, este diminuarea numărului de studenți orientați spre TV. Astfel, din 12 studenți absolvenți, cinci au ales media online, doi și-au făcut stagiul la radio, unul în presa scrisă și, în cele din urmă, patru la TV. Administrația ȘSAJ a monitorizat îndeaproape felul în care studenții și-au îndeplinit sarcinile redacționale, comunicând cu managerii și editorii instituțiilor date. Materialele produse au fost publicate pe pagina de Facebook a Școlii.
Anul academic 2014-2015 s-a încheiat la 19 iunie. În cadrul unei ceremonii festive, la care au fost invitați toți instructorii, cei 12 studenți au primit certificate de absolvire a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism.

ADMITEREA. În paralel cu activitățile curente, din luna martie 2015, administrația Școlii a desfășurat o amplă campanie de recrutare în vederea concursului de admitere pentru anul academic 2015-2016. În acest scop, au fost organizate întâlniri cu studenții la universitățile din Bălți și Comrat, precum și la Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Studii Europene. Din luna aprilie, a fost lansată o amplă campanie de promovare a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism prin intermediul mass-media. Sorina Ștefârță, director ȘSAJ, a participat la câteva emisiuni radio și TV (http://trm.md/ro/radio/; www.national.fm, www.noroktv.md); anunțul/bannerul care oferă informații despre admitere a fost publicat în cele mai importante surse media regionale și naționale, precum și pe paginile lor web – www.zdg.md; www.expresul.com; www.unghiul.info; www.api.md; www.ecoul.md; www.ctj.md; www.cuvantulliber.md; www.estcurier.md; www.cuvintul.md; www.dancaranfil.com. fost stabilite mai multe parteneriate media. Partenerii noștri au publicat articole despre procesul de admitere: www.ziarulnational.md; www.unimedia.info; www.diez.md. Au fost difuzate spoturi video de promovare a ȘSAJ pe „Canal Regional”, „Aici TV” și MBC. De asemenea, am informat permanent societatea civilă despre admitere pe pagina electronică a ȘSAJ (www.scoaladejurnalism.md) și pe pagina web a CJI (www.media-azi.md).
Dosarele de înscriere au fost colectate în două etape, respectiv de două ori s-a întrunit Comisia de Admitere, formată din instructori ȘSAJ și manageri media. Cei cinci membri ai comisiei au examinat dosarele depuse de candidați, testul scris pe care aceștia l-au susținut la ȘSAJ, după înscrierea la concurs, și au desfășurat interviurile de admitere. Astfel, ca urmare a unei campanii intense prin care a fost promovată ȘSAJ, până la sfârșitul lunii iulie au fost recrutați 15 studenți (ulterior, din motive personale, una dintre studente a renunțat la ȘSAJ). Din cei 14 studenți care își fac studiile în prezent, 13 sunt originari din/stabiliți în municipiul Chișinău, iar unul vine din Autonomia Găgăuză. Vârsta medie a acestora este de 26 de ani (între 21 și 45 de ani).
Ceea ce ține de formarea profesională inițială, studenții celei de-a zecea promoții a ȘSAJ sunt licențiați în Drept, Istorie și Psihologie, Limbi și Literaturi Străine, Informatică, Relații Internaționale, Arte, Teatrologie, Științe Economice și Administrative, Agronomie, Jurnalism și Comunicare. Cinci dintre ei continuă să lucreze cu jumătate de normă în presă sau în sectorul neguvernamental. Trei studenți fac, în paralel, studii de masterat.

INIȚIERE.Anul academic 2015-2016 – al zecelea în istoria ȘSAJ – a debutat la 1 septembrie. Înainte să înceapă cursul, cu un mesaj de salut pentru proaspeții studenți au venit mai mulți instructori, dar și absolvenți ai ȘSAJ, care le-au oferit sfaturi cum să depășească dificultățile apărute pe durata studiilor.

Semestrul I a început cu așa-zisele module „de inițiere” în mass-media. Primul curs a fost „Introducere în jurnalism” (instructori Vasile Botnaru, director Radio „Europa Liberă” și Sorina Ștefârță, director ȘSAJ), care a durat trei zile și a constituit o prezentare generală a structurii spațiului mediatic din Republica Moldova, dar și a principiilor în baza cărora funcționează acesta. De asemenea, studenților le-au fost explicate tehnicile de colectare a informațiilor și unghiul de abordare a subiectelor din mass-media, precum și noțiunile de obiectivitate, imparțialitate, surse, corectitudine, etică jurnalistică.

A urmat o zi dedicată Rolului caricaturii de presă (ținut de graficianul Sergiu Tomșa), un curs nou pentru ȘSAJ, introdus ca urmare a evenimentelor de la Paris, din ianuarie 2015, când redacția publicației de satiră „Charlie Hebdo” a fost ținta unui atac terorist pentru caricaturile publicate. Am considerat că este un curs necesar pentru a înțelege puterea mesajului pe care îl poate transmite desenul de presă, dar mai ales pentru discuțiile pe care acesta le provoacă, libertatea de exprimare și limitele acesteia. Un alt curs nou, în 2015, a fost cel de Jurnalism despre populație (instructor Vitalie Dogaru, senior editor, Publika TV), elaborat cu sprijinul logistic al Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova. Scopul acestuia a fost să familiarizeze studenții cu noțiuni generale despre demografie și termenii din domeniu, să-i ajute să înțeleagă cât este de important, pentru o societate, ca presa să abordeze problemele ce țin de populație – dezvoltarea umană, calitatea vieții, îmbătrânirea activă etc. –, extrem de actuale astăzi.
Anul de studii a continuat cu alte cursuri cu ajutorul cărora studenții au învățat, pas cu pas, să producă materiale jurnalistice de diferite genuri: Știri (instructori Vitalie Dogaru și Diana Răilean, reporter Radio „Europa Liberă”, absolventă ȘSAJ); Fotojurnalism (instructor Nicolae Pojoga); Articole lungi (curs ținut de Alina Radu, director al publicației „Ziarul de Gardă”); Interviu (instructor Vitalie Dogaru); Jurnalism Vizual (ținut de designerul Angela Ivanesi); Radiojurnalism (instructori Vasile Botnaru, Liliana Barbăroșie, reporter, Radio „Europa Liberă”, absolventă ȘSAJ, și Liliana Nicolae, jurnalistă, Radio Europa FM, București); Jurnalism TV (instructori Dorin Scobioală, Oxana Iuteș și Andrei Cibotaru). Aceste din urmă cursuri au fost precedate de un modul de inițiere tehnică în producerea materialelor pentru Radio/TV (ținut de Sergiu Tudos, director tehnic, Radio „Europa Liberă” și regizorul de film Dumitru Marian, Studioul de creație „Atelier Sergiu Prodan”).
Ținem să menționăm în context că, odată cu Jurnalismul Radio și cel TV, studenții au început să înțeleagă mai bine ce înseamnă munca redacțională și cea de jurnalist, și asta pentru că cele două cursuri sunt structurate astfel, încât să se lucreze în regim real. Dacă în primele săptămâni teoria este îmbinată cu practica, în cadrul săptămânii intitulate convențional „Newsroom” se merge preponderent pe practică. Studenții au misiunea să realizeze un material în echipe de câte doi-trei, după care să integreze produsul lor într-un buletin de știri radio/TV, zilnic. În acest scop, ziua începea cu planificarea evenimentelor, iar seara instructorul analiza împreună cu ei „jurnalul”.
Această abordate este o dovadă în plus a faptului că, așa cum am menționat și mai devreme, componenta practică are un rol esențial la ȘSAJ. Cu mici excepții (precum ar fi cursul dedicat caricaturii), și în prima jumătate a anului academic 2015-2016 fiecare modul a fost încheiat cu una/două/trei lucrări practice. În afară de evaluarea propriu-zisă a lucrărilor, instructorii le analizează public, împreună cu studenții, și ei pot vedea greșelile comise, care sunt punctele lor slabe și ce ar trebui să corecteze pe viitor.
Este un principiu valabil, inclusiv pentru cursuri specializate, precum „Legislația mass-media” (ținut de avocata Tatiana Puiu) sau „Etica și diversitatea în mass-media (instructor Nadine Gogu, director al Centrului pentru Jurnalism Independent). Apropo de acest din urmă modul, ca răspuns la tot mai multele provocări și dileme etice cu care se confruntă presa, dar și societatea moldovenească, în 2015 s-a pus un accent aparte pe diversitate. Iar pentru a dezbate subiectele sensibile cu „prima sursă”, studenții s-au întâlnit cu reprezentanții grupurilor minoritare din țară – Ion Duminică, șeful Secției „Minorități etnice”, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei și Angela Frolov, reprezentanta organizației Genderdoc-M. Despre egalitatea de gen tinerii au discutat cu experta gender Daniela Terzi-Barbăroșie.
EXTRACURRICULARE. Complementar la cursurile de bază, în perioada septembrie - decembrie, studenții noștri au frecventat, săptămânal, câte două ore de Stilistică românească (ținut de lingvista Cristina Mogâldea), iar zece dintre ei au urmat, gratuit, două cicluri de Limba Engleză la o școală de limbi străine din capitală. Astfel, în 2015, ȘSAJ a revenit la practica de a oferi discipolilor săi șansa să-și îmbunătățească abilitățile lingvistice.
 

De asemenea, pentru al treilea an consecutiv, la finalul lunii noiembrie a fost organizat un atelier privind Utilizarea datelor deschise. Timp de trei zile, ghidați de Dumitru Lazur, expert media din Republica Moldova și Daniel Bojin, jurnalist de investigație, RISE Project România, studenții au învățat să lucreze cu instrumente și aplicații ce ușurează procesul de documentare a unui articol. Pentru o mai bună înțelegere a subiectului, în cadrul instruirii s-a pus accent pe materiale și instrumente practice. Participanții au însușit cum să „citească” datele, cum să le interpreteze și să genereze grafice, și cum să „traducă” această informație pe înțelesul consumatorului de media.

Și tradiția Cluburilor de discuții a continuat, în 2015, la ȘSAJ. În prima jumătate a anului, evenimentul fiind sprijinit de „FHI 360”, discuțiile au fost dedicate, cu precădere, tematicii privind integrarea europeană a țării noastre. Printre invitații din această perioadă se numără: Ambasadorii europeni Artur Michalski (Polonia), Ingrid Tersman (Suedia), Robert Kirnag (Slovacia), dar și Wicher Slagter, șeful Secției politică și economie din cadrul Delegației UE, viceministrul Educației Loretta Handrabura și expertul economic Natan Garștea.
Jack Ronald, editor al ziarului „The Commercial Review” din Portland, SUA, și jurnalista Cristina Liberis din România, specializată în tematica europeană, le-au adus la cunoștință studenților ȘSAJ care sunt standardele jurnalismului în Statele Unite, respectiv în UE.
Din toamnă, Cluburile de discuții s-au axat, mai ales, pe numeroasele probleme sociale cu care se confruntă Republica Moldova. Astfel, despre combaterea discursului de ură studenții au vorbit cu jurnaliștii Charles Haquet și Iulia Badea Guéritée din Franța, dar și cu activistul Oleg Brega. Experții lituanieni Laurynas Kasčiūnas și Tomas Dapkus au abordat problema propagandei ca element-cheie al războiului informațional.
Despre jurnalism și regulile de aur ale meseriei a fost întâlnirea cu Yuri Goligorsky, jurnalist britanic, originar din Republica Moldova, care timp de trei decenii a muncit la BBC, parcurgând calea de la prezentator de știri al Serviciului de limbă rusă până la poziția de șef pentru Dezvoltare al Departamentului America și Europa al BBC. Iar asistenta socială Ecaterina Golovatâi, reprezentanta proiectului Comunitate Incluzivă a Asociației Keystone Moldova, le-a explicat viitorilor jurnaliști cum poate contribui presa la dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități, implicit la incluziunea lor socială.

Anul a culminat cu o premieră la ȘSAJ: studenții au devenit „reporteri oficiali” ai Galei Presei 2015. Ei au realizat interviuri cu laureații Galei, care au fost publicate pe pagina web a Centrului pentru Jurnalism Independent (www.media-azi.md). Pentru mulți studenți aceasta a fost prima lor experiență jurnalistică. Ținem să menționăm, în acest context, că informația detaliată despre activitățile desfășurate la ȘSAJ au fost publicate, cu regularitate, pe pagina electronică www.scoaladejurnalism.md, precum și pe pagina de Facebook a Școlii (https://www.facebook.com/scoaladejurnalism/?fref=ts).

IMPACT. Dacă e să vorbim despre rezultatele obținute de ȘSAJ în 2015, ținem să menționăm că una dintre modalitățile de evaluare a impactului Școlii asupra spațiului media autohton este monitorizarea parcursului profesional al absolvenților noștri. astfel, cu referire la anul trecut, monitorizarea în cauză arată că, din cei 12 absolvenți, opt au decis să aleagă jurnalismul.
Anastasia Cucuruz este reporter la portalul de știri online www.politik.md, scrie articole pentru Centrul de Investigații Jurnalistice și Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii; este reporter local pentru Transilvania Regional Business – www.trb.ro, portal de știri și analize economice din România.
Ghenadie Brega scrie pentru „Ziarul de Gardă” și pentru Centrul de Investigații Jurnalistice.
Diana Laptedulce a ales jurnalismul TV și în prezent este angajată la postul TNT Bravo, unde realizează emisiunea „Istorii Urbane”.
Și Irina Baxan a ales jurnalismul TV. Ea este angajată în calitate de reporter la postul TV din Bălți.
Cristina Straton este pasionată de jurnalismul de mediu și scrie articole pentru www.ecopresa.md și revista „Natura”.
Parascovia Sula este reporter la www.e-sanatate.md, iar Ana-Maria Veverița scrie pentru „Ziarul de Gardă” și face comunicare pentru IDIS „Viitorul”.
La fel, Diana Ștefîrță își continuă activitatea la Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova și la postul public Radio Moldova.
Ceilalți patru absolvenți – deocamdată – nu s-au regăsit profesional în media.
Cu toate acestea, ținând cont de faptul că, în termeni matematici, opt din 12 absolvenți reprezintă o cifră de circa 67 la sută, putem afirma că, în mare parte, în 2015, Școala de Studii Avansate în Jurnalism și-a atins obiectivele-cheie: un public mai bine informat în R. Moldova; un nivel mai avansat al instruirii jurnaliștilor; o presă mai profesionistă.
Ceea ce ține de promoția de azi, despre impactul actualilor studenți asupra calității media din Republica Moldova, vom putea vorbi abia spre finele lui 2016. Deocamdată, ne bucurăm pentru primul trofeu al acestei promoții – în noiembrie, studenta Lia Ciutac, reporter la ziarul „Timpul”, a devenit laureată a Concursului „Premii pentru Jurnalism de Mediu”, organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din R. Moldova. În acest fel, ea a completat frumoasa galerie a absolvenților ȘSAJ care, de-a lungul anilor, s-au învrednicit de diverse premii jurnalistice.

CJI organizează, în fiecare an, mai multe programe de instruire, menite să contribuie la profesionalizarea jurnaliștilor. Și în 2015 oferta de instruire a CJI a fost una variată, in funcție de necesitățile reprezentanților mass-media: management media, etică, acces la informație, integrare europeană, comunicare cu mass-media etc.

Integrarea europeană și modalitățile de abordare a acesteia pe înțelesul publicului a fost subiectul a două instruiri organizate de CJI pentru un grup de 25 de jurnaliști.

La întâlnirea din 24-25 aprilie, participanții și facilitatoarea programului, Cristina Liberis (România), au căzut de acord că tematica europeană necesită o atitudine consecventă, deoarece procesele de preaderare și aderare solicită timp, iar publicul trebuie informat continuu și complex, pentru a nu-și pierde interesul față de subiect. Iar în data de 29-30 mai, la instruirea susținută de jurnalistul Ognyan Georgiev (Bulgaria), jurnaliștii au aflat în detaliu despre experiența de integrare europeană a Bulgariei și despre similaritățile cu țara noastră la nivel de reforme care trebuie implementate, despre corupție.

Reportera Jurnal TV, Valentina Mocate, participantă la acest curs, este de părere că astfel de programe sunt indicate și binevenite pentru jurnaliștii din R. Moldova, anume prin implicarea unor experți internaționali, în special din țările predecesoare integrării europene. „Pentru puterea a patra din R. Moldova tematicile europene sunt mai complexe decât par la prima vedere. Aplicarea în practică a cunoștințelor teoretice cu suportul specialiștilor este un exercițiu perfect înainte de a intra în lupta mediatică pentru reflectarea obiectivă a evenimentelor, un pas înainte în lansarea întrebărilor potrivite pentru a primi răspunsuri constructive”.

Un alt program de instruire oferit jurnaliștilor a fost „Probleme ce țin de populație și dezvoltare: cum le abordăm în mass-media”, în perioada 19-20 iunie, unde cei 22 de jurnaliști au deprins tehnici de abordare și documentare a subiectelor despre dinamica populației, sănătatea reproductivă, planificarea familială și îmbătrânirea populației. Evenimentul a fost organizat de CJI în parteneriat cu UNFPA Moldova și HelpAge International Moldova.
Cursul de instruire a fost util, în opinia participanților, ajutându-i să înțeleagă mai bine cum pot transforma cifrele și datele statistice în istorii captivante, inclusiv prin elemente de design vizual. Spre exemplificare, Maxim Commisarov de la ziarul „SP” (Bălți) a remarcat: „În urma trainingului am acumulat mai multe idei pe care le pot transforma în articole și mi-am pregătit o listă de surse noi de informare în domeniul populației. De asemenea, voi fi mult mai atent la felul în care scriu despre diverse categorii de populație, așa încât să nu încurajez stereotipurile negative din societate”.
Ca urmare a participării la programul de instruire, jurnaliștii vor putea aplica cunoștințele acumulate în procesul de documentare, scriere și publicare a materialelor despre dinamica populației și imaginea pozitivă a persoanelor în etate, care au un rol determinant în crearea unei societăți pentru toate vârstele.

În perioada iulie-septembrie, CJI a oferit posibilitatea unui grup de 46 de comunicatori, care au făcut schimb de experiență privind tehnicile de comunicare cu mass-media, vizibilitate și promovare organizațională. Participanții au discutat despre experiențele lor de comunicare cu presa, dificultățile pe care le-au întâmpinat, dar și despre planificarea activității de comunicare – de ce este important ca acestea să fie incluse în strategiile și planurile de comunicare, de care ar trebui să se conducă fiecare ONG. Facilitatorii programului, Inga Burlacu și Vitalie Dogaru, i-au ajutat pe participanții la program să-și revizuiască atitudinea vizavi de relațiile cu mass-media, care sunt esențiale pentru activitatea de comunicare și relații publice.
Participanții la programele de instruire s-au implicat în discuții și au oferit unul altuia soluții de depășire a anumitor carențe în comunicarea organizațională, aceștia au fost încurajați să dea dovadă de flexibilitate pentru a face față eventualelor provocări ce pot apărea în procesul de comunicare cu presa.

Aceste activități au fost organizate în cadrul proiectului „Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”.

Zece manageri media (TV, radio și online) au participat, în perioada 19-21 noiembrie, la un curs de instruire desfășurat de CJI. Trainingul a fost susținut de experta Tatiana Repkova, fondator și director al Rețelei globale online „Media Managers Club” (Paris, Franța). Invitat special la eveniment a fost Doru Petruți, director IMAS.

Participanții s-au familiarizat cu strategiile de business și marketing, precum și cu noțiuni de genul indicatori de performanță ai unei afaceri, analiza pieței și a audienței etc. De asemenea, ei au fost instruiți cum să realizeze un business-plan eficient.
Managerii media au analizat diferite exemple de scheme organizatorice, au aflat care sunt funcțiile principale ale managementului, au însușit tehnici de motivare a personalului și care este rolul comunicării în cadrul unei companii.
Participanții au avut ocazia să se implice și în câteva exerciții practice, unde și-au testat capacitățile manageriale, de persuasiune și rezolvare a problemelor ce pot apărea în cadrul unei instituții media. Mai multe detalii despre această instruire găsiți aici.
Programul de instruire a fost realizat cu sprijinul financiar al Ambasadei Statelor Unite ale Americii.

Tradiționalele ședințe ale Clubului de Presă, cu participarea jurnaliștilor, reprezentaților autorităților publice locale și centrale, juriștilor, experților media care au abordat diverse subiecte de actualitate, au continuat și în anul 2015.

O ediție a Clubului de Presă, în cadrul căreia s-a discutat despre Proiectul de lege nr. 240, privind modificarea și completarea Codului audiovizualului, a avut loc pe data de 19 februarie. Vorbitorii care au dezvoltat subiectul au fost: Viorica Zaharia, jurnalistă, Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente, Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice din Moldova, Angela Zaharova de la Elita TV. Participanții la eveniment au semnat o petiție prin care au solicitat deputaților să revină la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului audiovizualului, privind transparența proprietății mass-media și asigurarea accesului publicului la informația cu privire la proprietarii media.

Un alt Club de Presă a avut loc în data de 25 martie, la care jurnaliști alături de experți (Lilia Zaharia, jurnalistă; Tatiana Puiu, juristă; Nicolae Lungu, expert, Direcția juridică a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal; Ion Preașcă, jurnalist; Lilian Chișcă, reprezentant al Comisiei Naționale pentru Integritate; Livia Țurcanu, coordonatoare Date Guvernamentale Deschise în cadrul Centrului de Guvernare Electronică) au discutat despre obstacolele pe care le întâlnesc jurnaliștii în materie de date cu caracter personal, în procesul realizării investigațiilor jurnalistice.
Cu ocazia împlinirii unui an de la semnarea Acordului de Asociere RM-UE, la 27 iunie 2014, CJI a invitat jurnaliștii și pe toți cei interesați la o ședință a Clubului de Presă în data de 27 mai 2015. Evenimentul i-a avut în calitate de invitați pe Valentina Ursu, jurnalistă la Radio Europa Liberă, Daniela Cujbă, viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova, Arcadie Barbăroșie, director executiv al Institutului de Politici Publice și Anca Cioriciu (România), expertă în tematici europene. Participanții la eveniment au fost de părere că nerealizarea unor reforme importante, corupția și factorul psihologic, determinat de frica de nou și schimbare, sunt doar câțiva din factorii care tergiversează apropierea Republicii Moldova de UE în adevăratul sens al cuvântului.

Despre fenomenul manipulării informaționale, formele ei de manifestare, dar și metodele prin care poate fi combătută manipularea informațională s-a discutat în cadrul ședinței Clubului de Presă din 2 decembrie. Invitații evenimentului au fost: Lina Grîu, jurnalistă, Cristina Mîțu, reprezentantă a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Ion Bunduchi, expert media, Sergiu Cornețchi, reprezentant al Comisiei parlamentare de profil, și Vitalie Călugareanu, jurnalist freelancer. În calitate de metode de contracarare a manipulării recomandate consumatorilor de media, experții media au menționat: dezvoltarea gândirii critice, folosirea unor surse de informare alternative, inclusiv europene, cu o acoperire cât mai largă, precum și declararea în presă a cazurilor de manipulare depistate, la fel, și la Consiliul de Presă sau în organizațiile de media preocupate de respectarea normelor deontologice în jurnalism.

Cluburile de Presă menționate mai sus au fost organizate în cadrul proiectului „Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”.

Alte două ședințe ale Clubului de Presă, organizate de CJI în parteneriat cu ONU Moldova și respectiv UNICEF Moldova, au fost dedicate subiectelor ce țin de realizarea principalelor Obiective de Dezvoltare Durabilă stabilite de Agenda 2030 și rolul statului, presei, societății civile și al mediului de afaceri în acest sens (15.10.2015) și de educația incluzivă în R. Moldova între reușite și lecții învățate (15.09.2015, varianta video a evenimentului este accesibilă aici).
Un alt Club de Presă, unde s-a adus în discuție subiectul violenței în familie și consecințele acesteia, despre prevederile cadrului legislativ și relația dintre victimă și agresor, a fost organizat de CJI în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și cu suportul financiar al UNFPA Moldova, la 14 mai 2015.
În 2015, CJI a lansat un nou format de eveniment networking – prânzul de lucru. Astfel, la 8 septembrie, Dafina Gercheva, coordonator rezident al Organizației Națiunilor Unite, reprezentant permanent a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Republica Moldova, și Nadine Gogu, directoare CJI, s-au întâlnit într-o atmosferă neformală, în care au discutat despre Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului și succesoarele acestora – Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru 2016-2030. Cu referire la progresele înregistrate de R. Moldova privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, dar și problemele care încă rămân nesoluționate, D. Gercheva a subliniat că reformele pot fi realizate doar dacă autoritățile locale și centrale vor manifesta voință politică și a îndemnat toate părțile interesate – societatea civilă, experții, mass-media și cetățenii – să participe la acest proces.
Un alt prânz de lucru a fost organizat în data de 11 decembrie și a întrunit reprezentanți ONU și CJI, laureați ai Galei ONU, manageri și jurnaliști de la diferite instituții media. Subiectul principal al discuțiilor a fost succesele înregistrate de câștigătorii Galei ONU pentru drepturile omului și realizările din domeniu obținute în 2015. În acest sens, Veaceslav Balan, coordonator național al Oficiului Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, a ținut să specifice că în 2015 s-a observat o activizare a instituțiilor care au misiunea de promovare și protecție a drepturilor omului (Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Avocatul Poporului, mai multe organizații ale societății civile). 

În luna aprilie, CJI a lansat un proiect destinat atât jurnaliștilor, editorilor de știri, cât și consumatorilor media, menit să combată discursul de ură în media online și pe rețelele sociale. Proiectul în sine a presupus realizarea Campaniei „Presa nu urăște!”, care a promovat toleranța și responsabilitatea atât în presă cât și în rândurile publicului larg.

Campania a inclus un șir de activități și acțiuni, realizate de CJI, care au dat rezultate concrete și stabilirea de noi parteneriate: monitorizarea și evaluarea discursului de ură în 15 portaluri informaționale; programe de instruire pentru moderatori de web site-uri și jurnaliști; acțiuni de advocacy ce s-au materializat prin promovarea mesajului „Presa nu urăște!” și realizarea a două videoclipuri.

Cum se manifestă discursul de ură în media online din Republica Moldova vizavi de grupurile social-vulnerabile și minorități a fost obiectul de studiu a două rapoarte realizate de CJI. Acestea au arătat că în perioada monitorizată (1-31 mai și 1-31 octombrie 2015), pe de o parte, jurnaliștii respectă în general normele deontologice referitoare la limbaj, tonalitatea discursului și abordarea categoriilor de persoane vulnerabile, pe de altă parte, limbajul și expresiile care instigă la ură sunt prezente în comentariile cititorilor plasate pe portalurile media. În acest sens, CJI a promovat ideea că este de responsabilitatea redacțiilor să modereze comentariile postate de cititori pentru a educa toleranța față de toți membrii societății. Despre rezultatele cantitative și calitative, informații despre diferite tipuri de sisteme de moderare utilizate, concluzii și recomandări, puteți citi aici:

Programe de instruire pentru moderatori de web site-uri și jurnaliști.
În baza rezultatelor monitorizării sus-menționate, CJI a organizat două runde de instruire pentru reprezentanții portalurilor monitorizate, dar și pentru alți jurnaliști. Astfel, în luna iunie, un grup de 12 moderatori de la 11 web site-uri au avut posibilitatea să participe la o instruire în combaterea discursului de ură în media online prin moderarea eficientă a comentariilor. Aceștia au făcut cunoștință cu aspectele etice, profesionale, legale și tehnice ce țin de moderarea conținutului online. Ca efect al instruirii, Daniela Beșliu, jurnalist și cofondator al portalului Zugo.md, a menționat că a elaborat un regulament de postare a comentariilor pentru cititori.
În luna septembrie, un alt grup de 14 jurnaliști a beneficiat de instruire privind reflectarea corectă a subiectelor sensibile. Participanți de la 12 redacții din Chișinău, Soroca, Dubăsari și Găgăuzia au învățat să abordeze corect și responsabil subiectele ce vizează minoritățile și grupurile social-vulnerabile, și au fost încurajați să scrie materiale care să promoveze diversitatea în toate formele ei cu respectarea normelor etice.

Campania a continuat cu lecții despre discursul de ură și cum poate fi acesta diminuat. Un număr de 48 de studenți de la facultățile de jurnalism de la USM și USEM au fost familiarizați cu noțiunea discursului de ură și cum se manifestă acesta. Și viitorii jurnaliști de la Școala de Studii Avansate în Jurnalism au beneficiat de întâlniri cu Charles Haquet (publicația franceză „L'Express”), Iulia Badea Guéritée (revista „Courrier International” și portalul www.voxeurop.eu) și activistul Oleg Brega. Studenții ȘSAJ și experții au discutat despre impactul articolelor jurnalistice și a mesajelor publicate pe rețelele sociale asupra cititorilor. În consecință, aceștia, în calitate de viitori formatori ai opiniei publice și de simpli consumatori media, vor putea să recunoască și să denunțe mesajele din presă și rețele sociale care instigă la ură.

Mesaje de toleranță au fost transmise și prin intermediul mai multor materiale semnate de echipa Media-Azi și alți experți media. Articolele au explicat într-o manieră accesibilă atât jurnaliștilor cât și publicului ce presupune discursul de ură din punct de vedere juridic și jurnalistic, ce consecințe poate avea și cum poate fi diminuat acest fenomen. Materialele pot fi citite aici.

Proiectul „Combaterea discursului de ură în media online și pe rețelele de socializare” a fost implementat cu sprijinul financiar al organizației „Civil Rights Defenders” (Suedia), partener CJI.

În cadrul proiectului „Consolidarea Independenței în mediile de comunicare”, lansat în decembrie 2014, au fost realizate o serie de evenimente, care s-au remarcat prin originalitate, cu implicarea jurnaliștilor din presa locală și națională, experți media de peste hotare – Moldova Plus, European cafe –, instruiri în multimedia oferite de experți internaționali, granturi în jurnalism de date, tabăra de educație mediatică „Filtrează Informația”, campania „Bunica online”, Atelier de inovații media – Jurnalismul dronelor.

Moldova Plus. Au fost lansate cinci pachete multimedia cu abordarea următoarelor tematici: Acordul de Asociere; Agricultura; Eficiența energetică; Patrimoniul cultural; Egalitatea gender, realizate de partenerii naționali Radio Chișinău, Unimedia, New Media Project și MeDiaLog. Pachetele „Moldova Plus” sunt difuzate de 12 instituții de presă locale, parteneri ai proiectului, inclusiv din regiunea transnistreană și autonomia găgăuză: Albasat (Nisporeni), ATV (Comrat), Bas TV (Basarabeasca), Cuvântul (Rezina), Dnestr TV (Bender), Flor TV (Florești), Gagauz.md (Ceadîr-Lunga), Gazeta de Sud (Cimișlia), Impuls TV (Șoldănești), Observatorul de Nord (Soroca), Pro Media (Cimișlia) și SP (Bălți). Totodată, partenerii locali au elaborat propriile materiale în contextul regiunii și specificului teritorial, abordând aceleași tematici. În perioada martie-septembrie 2015, materialele difuzate și realizate de partenerii locali au acumulat în jur de 500 000 de vizualizări.

European cafe. Peste 130 de tineri din mun. Chișinău, raioanele Șoldănești, Nisporeni, Cimișlia și Comrat au dialogat în atmosferă neformală, împreună cu experți din diverse domenii, despre teme de actualitate, precum violența împotriva femeilor și cum putem opri abuzurile, oportunitățile de studii peste hotare, oportunități de antreprenoriat pentru tineri, educația mediatică – ce este și de ce avem nevoie de ea.

Instruiri în multimedia oferite de experți internaționali. În perioada 31 martie - 10 aprilie, doi experți media internaționali: Jack Ronald, director al ziarului Commercial Review din Portland, Indiana, SUA, și Oleg Gant, redactor al portalului te-st.ru din Rusia, au susținut la Chișinău două traininguri pentru jurnaliști din Republica Moldova.
La prima instruire „Cum să creăm materiale multimedia pe care toată lumea le va citi?”, desfășurată pe 4-5 aprilie, au participat autorii pachetelor multimedia Moldova Plus, jurnaliști de la instituțiile Radio Chișinău, Unimedia, New Project Media și MeDiaLog (Tiraspol). Aceștia au învățat cum să realizeze conținut multimedia de calitate, au făcut cunoștință cu instrumente și surse de documentare gratuite pentru jurnaliști și au analizat mostre de jurnalism multimedia care s-au bucurat de popularitate în țări, precum Marea Britanie, Rusia și Kazakhstan. 
A doua rundă de instruiri a avut loc pe 9-10 aprilie. Acestea au fost anticipate de șapte vizite de documentare la Gazeta de Sud (Cimișlia), Observatorul de Nord (Soroca), SP (Bălți), Cuvântul (Rezina), Pro Media (Cimișlia), ATV (Comrat) și Dnestr TV (Bender), efectuate de Oleg Gant și Jack Ronald. Astfel, la trainingul „Atragerea publicului din Moldova în era digitală” au participat 23 de jurnaliști de la cele 12 instituții media partenere Moldova Plus. Avantajele publicării materialelor în format multimedia, tehnici și strategii de promovare a conținutului jurnalistic, modalități de realizare și prezentare a materialelor jurnalistice astfel, încât acestea să fie mai atractive pentru public, au fost câteva dintre subiectele incluse în agenda programului.

În luna mai, 27 de jurnaliști de la diverse instituții media din țară au beneficiat de instruire în cadrul programului „Jurnalismul de date și accesul la informații”. Aceasta a fost susținută de o echipă de experți de la Rise Project (România) formată din Paul Radu, Daniel Bojin, Laura Ranca și Florin Bădiță și jurnalistul Dumitru Lazur (R. Moldova). Trainingul s-a axat pe modalitățile de accesare, analiza și vizualizarea datelor. Participanții au fost familiarizați cu diverse instrumente de accesare a bazelor de date deschise din R. Moldova, au învățat cum să determine relevanța unor informații pentru public care urmează a fi incluse în materiale jurnalistice de impact. Trainingul a fost organizat de CJI în parteneriat cu Centrul de Guvernare Electronică.

Trei instituții media Ziarul de Gardă, ziarul SP (Bălți) și portalul diez.md au beneficiat de granturi în inovații media. Cu ajutorul acestor granturi, instituțiile media dezvoltă instrumente de modernizare a conținutului online, precum lansarea unor platforme online (portaluri sau bloguri), sisteme de pod casting, agregatoare de informații, hărți interactive, aplicații pentru telefoane mobile (versiuni adaptate ale site-urilor proprii sau alte aplicații de utilitate publică), instrumente care utilizează datele cu caracter deschis, jurnalismul cetățenesc etc. Proiectele de inovații media urmează a fi prezentate în prima parte a anului 2016.

Un alt eveniment care a atras atenția publicului a fost primul hackathon de jurnalism civic din R. Moldova - Puterea a cincea -, care și-a propus să îmbunătățească interacțiunea dintre presă și public cu ajutorul unor aplicații web sau mobile, precum și alte instrumente IT inovatoare. La evenimentul din luna iulie au fost înregistrate 16 idei de proiecte și peste 60 de participanți. Trei proiecte au fost declarate învingătoare și beneficiare ale unor granturi în sumă de 3000 de dolari fiecare, pentru a implementa ideile dezvoltate în cele trei zile de hackathon.

Proiectele câștigătoare:
Inițiativa – platformă pe care utilizatorii își vor putea expune poziția în legătură cu proiecte de legi, hotărâri de guvern și vor putea propune inițiative la nivel local și național.
Official Alert – aplicație care va permite utilizatorilor să primească notificări ori de câte ori apare conținut nou pe paginile web ale instituțiilor oficiale: ministere, agenții etc.
Televisor – aplicație prin intermediul căreia cetățenii simpli vor putea trimite și vizualiza conținut jurnalistic concomitent cu instituțiile media.

Granturi în jurnalism de date. Prin intermediul acestor granturi este susținută modernizarea conținutului din presa online și încurajată crearea instrumentelor inovative care să răspundă la necesitățile publicului: aplicații și instrumente de utilizare a datelor deschise disponibile în R. Moldova și la nivel internațional, realizarea și publicarea unui set de materiale jurnalistice de investigație, infografice etc.

În baza unui concurs public, la care au participat cinci redacții, doar două proiecte au fost selectate pentru a beneficia de aceste granturi:
1. ATV Comrat – investigație jurnalistică despre construcția blocurilor de locuit în orașul Comrat. Vor fi inspectate construcțiile cu multe etaje pentru a identifica legăturile directe sau indirecte dintre firmele de construcții și angajații primăriei, ai procuraturii și inspecției în construcții. Confirmarea acestor legături ar permite identificarea încălcărilor semnalate de către cetățeni, precum și estimarea daunelor cauzate locuitorilor orașului.
2.  Dnestr TV - investigația jurnalistică „Cum oprim jefuirea râului Nistru?”. Jurnaliștii de pe ambele maluri ale Nistrului își propun să afle cine profită de râul Nistru, în timp ce oamenii suferă de pe urma înrăutățirii situației bazinului. Ancheta va viza următoarele arii: extragerea nisipului și pietrișului din râu, utilizarea zonelor de protecție a apelor (construirea vilelor luxoase în aceste zone), aruncarea deșeurilor și tăierea copacilor din bazinul hidrografic.
Investigațiile vor fi propuse spre lectură cititorilor la începutul anului 2016.

Tabăra de educație mediatică „Filtrează Informația”. În luna august 2015, CJI a organizat pentru prima dată un eveniment de networking în domeniul educației mediatice, care a întrunit 28 de elevi cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani, și șase profesori din localitățile Bălți, Soroca, Vulcănești, Mereni (Anenii Noi), Ștefănești (Florești) și Colibași (Cahul).
Participanții au aflat ce este o știre obiectivă și prin ce se deosebește de una manipulatorie; cum dezinformează presa și cum putem deveni consumatori media responsabili.
Elevii au învățat și cum să scrie propriile știri, bazându-se pe surse de informare imparțiale și independente, în cadrul unui atelier de scriere a știrilor, moderat de Diana Răilean, jurnalistă la Radio Europa Liberă. Printre experții invitați în cadrul taberei „Filtrează Informația” s-au mai numărat: Viorica Meșină și Viorel Mardare, regizori la Atelier Sergiu Prodan, Alina Țurcanu, editoră Radio Europa Liberă, Petru Macovei și Alina Radu, directoare a publicației ”Ziarul de Gardă”.

Campania „Bunica Online” este o altă componentă a proiectului „Consolidarea Independenței în Mediile de Comunicare”, implementată în parteneriat cu organizația „Bâtrânețe fără tristețe” din comuna Chetrosu, Anenii Noi. Campania a demarat pe 5 iunie 2015, când „Bătrânețe fără tristețe” și-a lansat pagina web oficială – www.bft.org.md. Aceasta servește drept platformă de prezentare și promovare a activităților realizate de organizație cu implicarea persoanelor în etate.
În perioada 11-12 iulie și 18-19 iulie 2015, opt voluntari și membri ai organizației „Bătrânețe fără tristețe” au participat la o instruire pentru formatori, unde au învățat cum pot fi utilizate în mod eficient tabletele electronice și calculatoarele. Pe parcursul anului 2015, formatorii au ghidat mai multe persoane în etate cum să comunice și să se informeze despre cele mai importante evenimente, și cum se pot implica în dialogul social cu ajutorul dispozitivelor electronice și a internetului, în special a rețelelor sociale. În acest sens, organizația a procurat cinci tablete electronice pentru a fi utilizate de persoanele în etate.

Pe 27-28 noiembrie, CJI și Internews au organizat Atelierul de inovații media – Jurnalismul dronelor, destinat jurnaliștilor, bloggerilor și dezvoltatorilor ICT. Echipele participante au aflat despre metode inovatoare de realizare a conținutului jurnalistic de calitate, inovații tehnologice și proiecte jurnalistice de succes din alte țări, despre utilizarea dronelor pentru investigații jurnalistice și reportaje TV. 
La atelier au participat șase echipe compuse din jurnaliști, activiști și angajați ai administrațiilor publice locale. Fiecare echipă a elaborat câte un proiect care a fost definitivat cu ajutorul mai multor experți și mentori: Victor Pogor, reporter Radio Chișinău, Angela Ivanesi, media designer, Andrei Bivol, avocat, Dumitru Ciorici, director editorial Interakt Media SRL, Laurențiu Bălăceanu, skycam.ro, Maksym Savchuk și Kyrylo Lazarevich, Radio Svoboda, Kiev. 
Proiectul „Arii (ne)protejate” al Asociației jurnaliștilor de mediu a fost desemnat câștigător și premiat cu o dronă oferită de organizatorii evenimentului. Autorii altor cinci proiecte participante la concurs vor utiliza cea de-a doua dronă prin rotație pentru realizarea unui proiect jurnalistic pe baza ideii prezentate la atelier. În martie 2016, materialele vor fi evaluate de juriu, iar drona va fi acordată drept premiu autorilor celui mai bun material.
 
Proiectul ”Consolidarea independenței în mediile de comunicare din R. Moldova”  este implementat de CJI în colaborare cu Internews, în perioada decembrie 2014 - iulie 2016, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american.

În 2015, CJI a continuat inițiativa de promovare a educației mediatice în rândul tinerilor, extinzându-și activitățile asupra unui mai mare număr de beneficiari, prin intermediul proiectului „Libertatea de exprimare și dezvoltarea mass-media în Europa de Est, de Sud-Est și Caucazul de Sud”, implementat cu sprijinul Deutsche Welle Akademie și finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare din Germania.

Proiectul a demarat cu o întâlnire de expertiză, desfășurată în luna iunie, la care au participat 22 de lectori universitari, pedagogi, specialiști în științe ale educației și experți în domeniul educației mediatice din Ucraina și Georgia. La eveniment s-a discutat despre importanța introducerii educației mediatice în sistemul de învățământ. Experții s-au pronunțat pentru introducerea acestui curs la nivelul învățământului primar, atunci când profesorul poate contribui substanțial la pregătirea elevilor, pentru ca în viitor aceștia să se informeze corect din mai multe surse, să distingă materialele manipulatoare și să analizeze critic articolele de presă. Importanța educației mediatice pentru elevi și studenți a fost accentuată și de faptul că aceasta încurajează spiritul civic, de identitate, dezvoltă nu doar consumatori responsabili, dar și personalități independente care pot lua propriile decizii în mod corect și conștient.

În baza recomandărilor înaintate de către experți, CJI a elaborat conceptul de integrare a educației mediatice în curricula școlară și universitară, pe care l-a înaintat Ministerului Educației. Inițiativa a fost susținută de către Corina Fusu, ministră în exercițiu al Educației, care a declarat în cadrul Forumului Mass-media din octombrie 2015 că va propune includerea a câteva ore de educație mediatică la disciplina Educație Civică.

În perioada 21-22 august, un grup de 18 lectori universitari și studenți de la facultățile de jurnalism și alte specialități adiacente din țară au participat la un curs de formare în domeniul educației mediatice organizat de CJI. Aceștia și-au consolidat cunoștințele despre mass-media (știri și manipulare) și au fost inițiați pe segmentul de livrare dinamică și interesantă a informației către public. Din rândurile participanților la această instruire, CJI a selectat patru moderatori: Oleg Danilceac, prorector, Universitatea de Stat din Cahul, Elena Cobilean, lector, Universitatea Slavonă, Petru Cosoi, reporter realitatea.md și Liubomir Guțu, student, specialitatea Jurnalism, Universitatea de Stat „Al. Russo” din Bălți. Aceștia au pregătit lecții de educație mediatică, pe care le-au susținut împreună cu echipa CJI în 10 gimnazii și licee din țară: mun. Bălți, s. Corlăteni (Râșcani), or. Cahul, s. Roșu (Cahul), s. Ruseștii Noi și s. Costești (Ialoveni), s. Văsieni și s. Crăsnășeni (Telenești), mun. Chișinău și s. Misovca (Ialoveni). Cei 278 de elevi, participanți la lecțiile de educație nmediatică, au făcut cunoștință pentru prima dată cu structura știrii, cum să aleagă sursele pentru a se informa corect, cum să identifice sursele credibile, care sunt instrumentele de manipulare utilizate în mass-media.

„Consider această lecție ca fiind una productivă, deoarece am învățat că într-o știre trebuie să fie prezente toate părțile implicate, cu argumente pro și contra. Cred că voi reuși să disting de acum încolo știrile veridice de cele false, pentru că astăzi am realizat că nu toată informația care ni se servește „pe tavă” de către mass-media merită să fie citită”, a precizat Ecaterina Dolinschi, studentă la Colegiul de Medicină din Cahul.

Studenții au manifestat interes față de aceste subiecte și s-au implicat activ în dezbateri, exprimându-și opinia vizavi de ceea ce citesc în mass-media și cum percep fenomenul manipulării.
„Chiar dacă înainte credeam că pot deosebi un material care manipulează de unul veridic, abia acum am aflat elementele-cheie pe care trebuie să le conțină o știre pentru a informa corect. Ne aflăm în plin război informațional, de aceea astfel de activități sunt absolut necesare pentru a educa societatea”, a menționat Cristina Purice, studentă la Universitatea de Stat din Moldova.

Pentru promovarea online a educației mediatice și pentru a acoperi un număr mai mare de beneficiari, mai mulți experți media au pregătit și publicat pe site-ul media-azi.md o serie de analize, care ajută consumatorii de presă să înțeleagă mai bine produsele jurnalistice și să distingă materialele bazate pe fapte autentice, de cele manipulatorii, care mint sau spun adevărul doar parțial. Materialele publicate de către experți au abordat diferite subiecte frecvent întâlnite în presa de la noi, precum manipularea, cenzura, etica și deontologia în presă, formularea titlurilor în presă etc.

Eveniment final. În data de 4 decembrie, echipa CJI s-a întâlnit cu beneficiarii, experții, formatorii și reprezentanții DW Akademie pentru a identifica rezultatele proiectului și a discuta despre eventuale activități care ar continua să promoveze educația mediatică. Participanții la întâlnire au fost de părere că tinerii au nevoie de educație mediatică, de aceea această inițiativă merită a fi continuată și diversificată pentru a ajunge la un număr cât mai mare de cetățeni, astfel încât fenomenul manipulării atât de prezent în presa de la noi să poată fi controlat de către consumatorii de media.

În anul 2015, Portalul Media Azi a reflectat situația din mass-media și principalele evenimente din domeniu în știri, comentarii și interviuri, pe care le-a plasat în cele trei compartimente mari – La CJI, În Moldova, În Lume. În știri, Media Azi a abordat subiecte de actualitate – ședințele Clubului de Presă al CJI, problemele discutate în cadrul Comisiei Parlamentare pentru mass-media, CCA, CO, legile adoptate de parlament în domeniul mass-media, mese rotunde pe anumite teme legate de media, lansările unor studii și rapoarte elaborate de CJI, traininguri. De asemenea, Media Azi a susținut activ, prin materiale concrete de presă, Campania „Vrem acces în parlament”, oferind tribuna la zeci de jurnaliști pentru a lua atitudine și a sensibiliza deputații față de problema accesului la ședințele în plen; a participat la promovarea educației mediatice în rândurile consumatorilor de media, a Campaniei „Presa nu urăște!”; a prezentat multiaspectual cele mai importante evenimente ale anului – Zilele Libertății Presei, Gala Premiilor „10 jurnaliști ai anului”, primul Forum al mass-media din țară.
În interviuri și comentarii, aceste și alte subiecte au fost aprofundate, fiind analizate în profunzime. Tematica interviurilor a fost diversă, în funcție de preocupările persoanelor intervievate. Cel mai vizualizat interviu din 2015 a fost „Transmiterea datelor cu caracter personal este o ingerință în viața privată”, realizat cu Sergiu Bozianu, șef adjunct, direcția evidență și control, CNPDCP – 1540 de vizualizări. Alte interviuri publicate de Media Azi, în 2015, au fost „Nu poți trece peste anumite drepturi și libertăți pentru a obține audiență cu orice preț”, realizat cu jurnalista Cristina Liberis, România; „Atâta timp cât politicul din Republica Moldova este neliber, nu vom avea o presă liberă”, cu Rodica Mahu, redactor-șef al publicației „Jurnal de Chișinău” și altele.

Pe segmentul de cercetare, CJI a lansat studiul „Măsurarea percepției consumatorilor de media din Republica Moldova asupra știrilor social-politice”. În cadrul studiului, experții Tamara Cărăuș (R. Moldova) și Ivan Godarsky (Slovacia) au analizat care sunt sursele media preferate de cetățenii din R. Moldova, percepția nivelului de informare și manipulare, precum și preferințele privind mass-media locală versus mass-media străină.

Studiul a fost realizat în baza a două cercetări (sondaj național și focus-grupuri) realizate de Institutul de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău la comanda CJI.

Cercetarea a fost efectuată cu sprijinul financiar al Ambasadei Statelor Unite ale Americii.

Scopul monitorizării a fost de a contribui la desfășurarea unor alegeri libere și corecte prin monitorizarea comportamentului principalelor mijloace de informare în masă în timpul campaniei electorale și încurajarea acestora să respecte standardele profesionale și deontologice, inclusiv cele privind asigurarea egalității de gen.

Perioada de monitorizare: 4 mai - 14 iunie 2015
În campania electorală, 10 instituții media au fost monitorizate, dintre care cinci posturi TV și cinci portaluri informative:

Moldova 1 (Mesager, 21:00) – post public, acoperire națională, difuzează în limbile română și rusă;
Prime TV (Primele Știri, 21:00) – post privat, acoperire națională, difuzează în limbile română și rusă;
Canal 2 (Reporter, 19:00) – post privat, acoperire națională, difuzează în limba română;
TV 7 (Știri, 20:30) – post privat, acoperire regională, difuzează în limbile română și rusă;
Accent TV (Accent info, 20:00) – post privat, difuzează în limbile română și rusă.

www.unimedia.info (portal online, limba română);
www.omg.md (portal online, limba rusă);
www.publika.md (portal online, limba română);
www.pan.md (versiunea online a publicației Panorama, limba rusă);
www.timpul.md (versiunea online a publicației naționale Timpul de dimineață, limba română).

Doi experți au fost responsabili de analiza cantitativă și calitativă a datelor, precum și de elaborarea rapoartelor. Cel de-al treilea expert a realizat studii de caz, pornind de la încălcările flagrante ale principiilor profesionale și etice depistate în urma monitorizării, detaliind carențele și propunând soluții pentru reprezentanții mass-media.
În total, în baza rezultatelor monitorizării, au fost realizate patru rapoarte: trei intermediare și unul final, precum și șase studii de caz. Rapoartele și studiile au fost prezentate în cadrul mai multor evenimente publice, la care au participat 43 de jurnaliști.
Toate comunicatele de presă, însoțite de rapoarte, au fost expediate prin baza de date a CJI, care include mai mult de 500 de adrese (jurnaliști din presa națională și locală, contacte ale misiunilor diplomatice etc.).
Rapoartele de monitorizare au fost expediate și Consiliului Coordonator al Audiovizualului, fiind însoțite de scrisori în care CJI a solicitat Consiliului Coordonator al Audiovizualului să verifice modul în care instituțiile media monitorizate au respectat Codul audiovizualului și legislația electorală, și să ia măsurile care se impun pentru a asigura respectarea legii.

Impact
Prin monitorizarea comportamentului mass-media în alegeri, CJI și-a propus să promoveze standardele profesionale în presă și să încurajeze reprezentanții mass-media să reflecte într-o manieră corectă și obiectivă procesul electoral. Analizând concluziile rapoartelor de monitorizare, CJI constată că unii radiodifuzori au ținut cont de recomandările formulate în rapoartele de monitorizare, schimbându-și politicile editoriale de reflectare a campaniei electorale și renunțând la practicile de promovare agresivă a anumitor concurenți electorali. De asemenea, unii radiodifuzori și-au îmbunătățit indicatorii în ceea ce privește asigurarea egalității de gen (concluziile raportului nr.3). Rapoartele elaborate de CJI au servit drept surse obiective alternative pentru Consiliul Coordonator al Audiovizualului care a sancționat anumiți radiodifuzori, care au eșuat să reflecte profesionist campania electorală (vezi anexat răspunsul Consiliului Coordonator al Audiovizualului la solicitările CJI).
Toate rapoartele sunt accesibile pe pagina CJI, la rubrica Publicații, compartimentul Monitorizare.

Rapoartele de monitorizare au fost realizate în cadrul proiectului „Monitorizarea mass-media în campania electorală”, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu suportul Fundației Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida) și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei (Sida) sau al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).

Politici și legislație mass-media
Departamentul Politici și Legislație Media (DPLM) a continuat implementarea celor două proiecte „Fortificarea cadrului legislativ în domeniul mass-media în Republica Moldova”, susținute de Civil Rights Defenders din Suedia (CRD) și Media Legal Defence Initiative din Marea Britanie (MLDI).
Totodată a contribuit la implementarea proiectului „Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație și promovarea valorilor și integrării europene”, care face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
 
Analiza legislației mass-media și elaborarea propunerilor de perfecționare 
La 20 martie 2015, Departamentul Politici și Legislație Media a lansat Raportul anual privind situația presei din Republica Moldova în 2014. Raportul este structurat pe cinci capitole și conține următoarele teme:

Un grup de 17 jurnaliști din presa națională și locală au participat pe data de 3 și 4 iulie, la un curs de instruire organizat de CJI, dedicat aplicării legislației cu privire la defăimare și accesul la informație. Participanții la program au discutat despre aspectele legale de care ar trebui să se ghideze un jurnalist profesionist în activitatea sa, precum și despre modalitățile practice de obținere a informațiilor de interes public. Participanții au învățat cum să scrie solicitări oficiale, cum să facă diferența între fapte și judecăți de valoare, și cum să se exprime în limitele legii pentru a nu fi învinuiți de defăimare.

DPLM a elaborat și distribuit șase Buletine legislative care conțin sumarul legilor și modificărilor în legile existente, informații despre jurisprudența recentă a CEDO cu privire la accesul la informație și libertatea de exprimare. Scopul acestui buletin legislativ este de a informa jurnaliștii, organizațiile de presă, juriștii și alți actori interesați de evoluțiile în domeniu. Acest buletin electronic este distribuit în versiune electronică la peste 180 de abonați, în limbile română și rusă. 

DPLM oferă gratuit consultații juridice pentru jurnaliști și organizații mass-media din Republica Moldova timp de 15 ani. Solicitanții beneficiază de asistență juridică profesionistă, copii ale actelor legislative în vigoare, informații despre alte surse de asistență necesară. Consultațiile sunt disponibile în domeniul legislației mass-media, drepturilor și obligațiilor jurnaliștilor, în special apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale; dreptul la libertatea de exprimare; accesul la informație; dreptul la viață privată; statutul juridic al organizațiilor mass-media; publicitate și dreptul de autor. Consultațiile sunt oferite atât telefonic cât și în persoană sau prin e-mail.

DPLM a organizat mai multe evenimente publice unde experții media și juriștii au abordat probleme legate de domeniul mass-media și anume accesul la informație. Una din ele a fost lansarea Ghidului practic pentru jurnaliști și funcționarii publici „Accesul la informație – fără «baricade»”. Lucrarea a fost elaborată de experții CJI și vine cu analize și recomandări pentru optimizarea cadrului legal privind accesul la informație, dar și sfaturi practice despre cum să colaboreze mai eficient reprezentanții celor două tabere – jurnaliștii și comunicatorii. Autoarele ghidului, Sorina Ștefârță și Irina Perciun, oferă mai multe recomandări și sfaturi date de jurnaliști comunicatorilor și viceversa. Astfel, jurnaliștii vor afla din ghid cum să solicite corect o informație oficială, cine sunt furnizorii, ce să facă atunci când informația costă și cum să procedeze dacă răspunsul unui funcționar public este „Nu”.  La rândul lor, comunicatorii vor găsi informații utile despre cum să asigure informarea activă, corectă și la timp a jurnaliștilor, când au dreptul să limiteze accesul la informație, dar și cum să administreze mai eficient paginile web oficiale, cum să evite și să gestioneze situațiile de criză etc.

La evenimentul de lansare, organizat de CJI pe data de 17 noiembrie, au participat jurnaliști, funcționari publici din diferite structuri de stat și reprezentanți ai societății civile. Cei prezenți au apreciat apariția acestui ghid și au subliniat ideea că atât jurnaliștii cât și funcționarii publici se află în serviciul cetățeanului, iar accesul la informație este un drept fundamental care nu poate fi îngrădit. La 25 noiembrie, CJI a lansat în cadrul unui eveniment public un studiu privind activitatea Consiliului de Observatori al IPNA Teleradio-Moldova. La eveniment au participat jurnaliști, experți media, membri CCA, deputați și reprezentanți ai societății civile. Autorii studiului – cercetătorul media Victor Gotișan și experta în legislație media Tatiana Puiu – au evidențiat principalele lacune de ordin organizatoric și legislativ pe care le-au depistat în activitatea CO din ultimii ani și au propus recomandări concrete pentru soluționarea lor.

În 2015, CJI a continuat eforturile pentru îmbunătățirea cadrului legal privind transparența proprietății mass-media. În susținerea campaniei, CJI a realizat un clip video cu mesajul că orice cetățean are dreptul să cunoască cine sunt proprietarii instituțiilor mass-media, pentru a putea alege conștient informația și a nu fi manipulat de patroni anonimi care folosesc presa în propriile interese.

CJI a desfășurat și în anul 2015 campania „Vrem acces în Parlament!”. Săptămânal, în perioada februarie-mai, în zilele în care deputații se întruneau în ședințe plenare, echipa CJI instala în fața Legislativului un „țarc” improvizat. Prin aceste acțiuni, CJI a ținut să reamintească deputaților că limitarea accesului jurnaliștilor în Parlament este o problemă stringentă nu doar a presei, ci a întregii societăți și că prin astfel de acțiuni se încalcă dreptul cetățenilor de a fi informați pe subiecte de interes public. În susținerea campaniei, CJI a realizat un spot video în care mai mulți jurnaliști solicită să le fie respectat dreptul de a-și desfășura nestingherit activitatea.

În septembrie, CJI a lansat campania „O lege mai bună pentru jurnaliști, un cetățean mai informat” pentru îmbunătățirea cadrului legal privind accesul la informație. Pe parcursul acestei campanii, CJI a organizat o serie de evenimente, în cadrul cărora s-a pronunțat asupra rolului mass-media în informarea corectă a cetățenilor și necesitatea unor noi prevederi legale care ar facilita accesul presei la informație.

În cadrul unei dezbateri publice care s-a desfășurat pe data de 9 septembrie, a fost supus dezbaterilor publice un set de propuneri de modificare a Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație (articolele 15 și 16) și a Codului contravențional al Republicii Moldova, nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (art. 71). Proiectul de lege remis Parlamentului, Președintelui, Guvernului și înregistrat ca inițiativă legislativă, are ca scop îmbunătățirea procedurii de înregistrare a cererilor cu privire la accesul la informație, reducerea termenului de prezentare a informației și înăsprirea pedepsei pentru încălcarea legislației privind accesul la informație pentru persoanele responsabile de prezentarea acesteia.

Experți media, jurnaliști, deputați și juriști prezenți la eveniment au dezbătut  amendamentele propuse și au venit cu mai multe recomandări.

Campanie de informare privind Uniunea Europeană
În perioada martie-iunie, CJI a pregătit pentru publicul larg un ciclu de emisiuni în care au fost abordate diverse aspecte ce țin de integrarea europeană a Republicii Moldova.
Prin aceste produse video, CJI și-a propus să familiarizeze telespectatorii cu standardele europene de muncă și de viață, să dezvăluie experiența statelor UE, care ar putea fi preluată și implementată în R. Moldova. Totodată, au fost oferite informații utile care vor ajuta cetățenii să înțeleagă mai bine procesul de integrare a țării noastre în UE. În cadrul celor 12 emisiuni au fost abordate și principalele probleme pe care le are de soluționat R. Moldova în parcursul său european.
Invitații la emisiuni s-au referit la cauzele tergiversării reformelor în țara noastră, în special, în domeniul justiției. Printre alte subiecte, au fost elucidate soluțiile ce există pentru combaterea corupției, faptul cum putem schimba mentalitatea cetățenilor pentru ca ei să nu accepte fenomenul de discriminare. S-a discutat și despre sistemele de sănătate și educație – în ce direcție ar trebui să fie orientate acestea, ce reforme sunt prioritare.
Ciclul de emisiuni pe tema integrării europene poate fi vizionat pe canalul CJI, pe Youtube și pe pagina CJI.
Campaniile și emisiunile au fost realizate în cadrul proiectului „Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene“ implementat de CJI. Realizarea acestora este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.

Campania „Presa nu urăște!”
Pentru a face mai convingător și atractiv mesajul „Presa nu urăște!”, CJI a prezentat comunității jurnalistice și publicului larg două clipuri video: „Informăm fără discriminare” și „Să nu ne creadă proști!”. Acestea își propun să sensibilizeze mass-media despre importanța reflectării profesioniste a subiectelor sensibile în materialele jurnalistice și încurajează cititorii să nu tolereze mesajele din presă care instigă la ură. Producțiile video au fost difuzate de șapte posturi tv locale și naționale, distribuite de nouă portaluri informaționale.

Campania „Presa nu urăște!” a fost desfășurată cu sprijinul organizației Civil Rights Defenders din Suedia.

Împreună cu alte organizații media, CJI a lansat pe data de 4 mai 2015, în cadrul unei conferințe de presă, ediția „Zilelor Libertății Presei”. Tradițional, CJI a făcut public Memoriul privind libertatea presei în R. Moldova, în perioada mai 2014 - mai 2015.

Cu ocazia Zilelor Libertății Presei, CJI împreună cu alte ONG-uri de media, au inițiat o campanie cu sloganul „Presa și cetățenii cer: Opriți corupția!”. Prin această inițiativă, breasla jurnalistică a fost îndemnată să se solidarizeze și să se implice activ în lupta cu corupția care „afectează viața cetățenilor în toate sferele: economică, socială, culturală, învățământ, justiție”. 

Clubul de presă din Chișinău – Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Comitetul pentru Libertatea Presei (CLP) – a premiat jurnaliștii anului 2015 în cadrul Galei Anuale a Clubului de Presă, ediția a XXI-a, organizată la 17 decembrie.

Candidații și-au depus dosarele în cadrul unui concurs de materiale proprii, realizate și publicate în perioada ianuarie-octombrie 2015, încadrate în diferite categorii de premiere. Dosarele depuse au fost evaluate de membrii juriilor, formate pentru diferite categorii de premiere, și de membrii Senatului CJI. Lista membrilor juriilor poate fi vizualizată aici. De asemenea, membrii Senatului și Adunării Fondatorilor CJI au venit cu nominalizări suplimentare pentru a completa lista candidaților propuși pentru categoriile de premiere cu cele mai puține dosare.
   Scopul principal al acestei acțiuni, care se înscrie în obiectivul de a contribui pe toate căile la consolidarea jurnalismului profesionist, este de a sprijini și încuraja eforturile jurnaliștilor de a face o presă de calitate, aderând la standardele profesionale internaționale.