Ro
En
Рy
În cadrul monitorizării a fost analizat felul în care 12 posturi de televiziune și portaluri informative au reflectat cinci evenimente de interes public, care au avut loc în perioada 15 februarie – 15 mai: decizia Curții Constituționale (CC) privind desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministră; consultările politice dintre președinta Maia Sandu și partidele parlamentare pentru identificarea unui candidat la funcția de premier; instituirea stării de urgență în luna martie a acestui an; decizia Curții Constituționale privind dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova; constituirea blocului electoral PSRM-PCRM.
Cele 12 instituții media monitorizate au fost selectate ținând cont de următoarele criterii: aria de acoperire (națională), limbile de difuzare a conținutului (română și rusă) și impactul (tiraj și audiență).
Potrivit raportului, cele mai des comise abateri rămân a fi amestecul dintre fapte și opinii și neasigurarea dreptului la replică pentru cei vizați sau acuzați, urmate de prezentarea selectivă a informațiilor și/sau declarațiilor, generalizarea și trimiterea la surse imposibil de verificat. Titlurile tendențioase au ajuns să fie utilizate din ce în ce mai des în această perioadă, în timp ce etichetările aproape că au dispărut din lista abaterilor deontologice.
Totodată, pe parcursul celor trei luni de monitorizare s-a observat o creștere semnificativă a cazurilor de estompare a informației, motivul fiind, potrivit cercetătorului Victor Gotișan, „tendința unor instituții media de a diminua importanța unui anumit subiect de interes public și/sau a omite declarațiile unor politicieni sau partide politice care nu se pretează pe preferințele politice împărtășite de acestea”. Astfel, „în continuare, redacțiile tind să citeze reprezentanții partidelor politice cu care simpatizează și să ignore, aproape în totalitate, declarațiile exponenților formațiunilor care nu le sunt pe plac. Anume din acest considerent are loc politizarea subiectelor”, concluzionează autorul cercetării.
Autorul studiului le recomandă jurnaliștilor să relateze echidistant faptele, să verifice informația și să o prezinte complet, fără abordare selectivă și estompare în baza preferințelor politice. Totodată, Consiliului Audiovizualului i se recomandă să se autosesizeze și să monitorizeze posturile TV despre care este notificat că difuzează informații care manipulează. Și consumatorii de presă ar trebui să se informeze din mai multe surse media pentru a evita riscul de a fi dezinformați.
Raportul de monitorizare privind propaganda, dezinformarea şi încălcarea normelor deontologice în spațiul mediatic autohton poate fi accesat pe portalurile Media Azi și Mediacritica.
________________________
Realizarea acestui raport a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și UK. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
