Ro
En
Рy11 Ianuarie 2019
1674 de afişări
Întrebare: Intenționez să acționez în instanță un blogger care răspândește informații defăimătoare la adresa mea, lezându-mi astfel onoarea, demnitatea și reputația profesională. Aș vrea să solicit publicarea dezmințirilor, precum și repararea prejudiciului moral. Știu însă că trebuie să achit o taxă de stat. Explicați-mi vă rog, cum se calculează aceasta?
Răspuns: Articolul 19 al Legii cu privire la libertatea de exprimare prevede că pentru cererea de chemare în judecată, în care se solicită dezminţirea, se achită o taxă de stat în mărime de 5 unităţi convenţionale. Precizez că la momentul actual o unitate convențională constituie 50 de lei. Astfel, trebuie să achitați o taxă în mărime de 250 de lei.
Pentru pretenţiile cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin defăimare se achită o taxă de stat în mărimea prevăzută la art. 3 pct. 1) lit. a) din Legea taxei de stat, și anume, 3% din valoarea acţiunii sau din suma încasată, dar nu mai puţin de 150 de lei şi nu mai mult de 25 000 de lei.
În această ordine de idei, la achitarea taxei de stat se va calcula taxa de stat pentru acţiunea principală, în mărime de 250 de lei, precum şi taxa de stat pentru acţiunea accesorie – reparația prejudiciului moral – în mărime de 3% din cuantumul pretenţiilor înaintate.
Taxa de stat pentru cererile adresate instanţei de judecată se plăteşte înainte ca acestea să fie depuse. Drept dovadă că plata a fost efectuată constituie bonul fiscal sau extrasul din transferul de la plătitor către instituţia bancară, care se prezintă în original. Nerespectarea obligaţiei de plată a taxei de stat atrage mai întâi măsura de a nu se da curs cererii, ulterior, dacă în termenul acordat reclamantul nu achită taxa, intervine restituirea cererii de chemare în judecată.
Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
Răspuns: Articolul 19 al Legii cu privire la libertatea de exprimare prevede că pentru cererea de chemare în judecată, în care se solicită dezminţirea, se achită o taxă de stat în mărime de 5 unităţi convenţionale. Precizez că la momentul actual o unitate convențională constituie 50 de lei. Astfel, trebuie să achitați o taxă în mărime de 250 de lei.
Pentru pretenţiile cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin defăimare se achită o taxă de stat în mărimea prevăzută la art. 3 pct. 1) lit. a) din Legea taxei de stat, și anume, 3% din valoarea acţiunii sau din suma încasată, dar nu mai puţin de 150 de lei şi nu mai mult de 25 000 de lei.
În această ordine de idei, la achitarea taxei de stat se va calcula taxa de stat pentru acţiunea principală, în mărime de 250 de lei, precum şi taxa de stat pentru acţiunea accesorie – reparația prejudiciului moral – în mărime de 3% din cuantumul pretenţiilor înaintate.
Taxa de stat pentru cererile adresate instanţei de judecată se plăteşte înainte ca acestea să fie depuse. Drept dovadă că plata a fost efectuată constituie bonul fiscal sau extrasul din transferul de la plătitor către instituţia bancară, care se prezintă în original. Nerespectarea obligaţiei de plată a taxei de stat atrage mai întâi măsura de a nu se da curs cererii, ulterior, dacă în termenul acordat reclamantul nu achită taxa, intervine restituirea cererii de chemare în judecată.
Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
