Potrivit uneia din recomandări, în R. Moldova este necesar să fie adoptat în procedură de urgență proiectul noului Cod al audiovizualului. Pentru a preveni concentrarea, acesta ar trebui să conțină câteva prevederi esențiale, cum ar fi: reducerea numărului de licențe în audiovizual pe care le poate deține o persoană– de la 5 până la 2 licențe; interzicerea ca un proprietar să poată deține mai mult decât o licență pentru un serviciu de programe cu acoperire naţională; limitarea cotei de piață pe care o poate deține un proprietar la dimensiuni ce asigură eficiență economică, dar nu generează apariția de situații dominante și de concurență neloială; stabilirea măsurătorului de audienţă prin licitaţie publică sub controlul Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi al Consiliului Concurenţei.
Un impact real în combaterea fenomenului concentrării l-ar putea avea și amendarea Legii cu privire la Publicitate. Experții media consideră că difuzarea publicităţii exclusiv în limba română ar fi o barieră suplimentară pentru publicitatea străină ce penetrează ilegal piaţa autohtonă. În acelaşi timp, acest fapt ar putea stimula creşterea volumului producţiei originale de spoturi publicitare, dar şi a serviciilor de marketing. Între altele, s-a propus taxarea cu 90 la sută a veniturilor companiilor fără o activitate distinctă pe piaţa tv din Republica Moldova, dar care înregistrează venituri pe această piaţă. O altă recomandare ține de taxarea cu 50 la sută a veniturilor din publicitate pentru companiile ce retransmit contente străine gratuite sau cu preţuri modice. Experții cred că acest fapt va descuraja companiile ce recurg la retransmisiuni, iar mijloacele respective ar urma să fie încasate într-un fond special şi direcţionate spre dezvoltarea industriei moldoveneşti de televiziune. Setul de măsuri include și necesitatea de a defini publicitatea comercială de stat și de a crea mecanisme de distribuire echitabilă a acesteia către mass-media.
La fel, în opinia autorilor, este necesar ca Legea Concurenței să conțină prevederi care ar viza și reglementa fenomenul concentrării pe piața mass-media, stabilind limite mai drastice pentru concentrarea în mass-media, de circa 25-35 procente, în corespundere cu bunele practici europene.
Iar Legea cu privire la Guvern ar contribui mai mult la prevenirea concentrării în mass-media, dacă ar prevedea crearea unei Agenţii pentru Comunicare Publică. Acesteia ar trebui să-i revină rolul de a asana comunicarea defectuoasă între autorități și cetățeni, inclusiv prin elaborarea și implementarea unei strategii de informare permanentă și adecvată a publicului.
Setul de recomandări a fost elaborat în urma examinării și sintetizării opiniilor expuse în cadrul Campaniei Stop concentrare!, pe care CJI o desfășoară în prezent. Experții media și jurnaliștii care și-au expus punctele de vedere au constatat că amenințarea pentru pluralismul mass-media prin concentrarea proprietăţii nu a dispărut, în pofida faptului că în prezent radiodifuzorii sunt obligaţi să facă publice numele proprietarilor beneficiari ai mass-media. Anumite centre politice sau economice continuă să abuzeze de poziții dominante în formarea opiniei publice din cauza că legislația națională (Codul audiovizualului (art. 7 al.5, art. 23 al 3 lit. B, etc.), Legea cu privire la Publicitate (art. 7), Legea Concurenței (art. 11 al.1), conțin prevederi care doar interzic concentrarea, dar nu prevăd mecanisme sau pârghii de prevenire și contracarare a acesteia și nici sancțiuni corespunzătoare pentru nerespectarea legislației.