23 Februarie 2016
1688 de afişări
Portalul Media Azi revine la problema concentrării din mass-media. Invităm jurnaliștii și experții, inclusiv în legislația media, să-și expună punctele de vedere vizavi de modalitățile prin care acest fenomen ar putea fi stopat. În acest mod, ne propunem să identificăm cu forțe comune punctele vulnerabile din legislație, precum și acțiunile ce trebuie întreprinse de către factorii decizionali, pentru a evita concentrarea și a asigura pluralismul mediatic. Astăzi venim cu o primă opinie în acest sens.
Tatiana Puiu, expertă în legislația media:
Limitarea dreptului persoanei de a deține în proprietate doar 2-3 instituții media ar fi un prim pas spre desconcentrare
Pluralismul mass-media contribuie la funcționarea adecvată a sistemului democratic și asigură publicul cu o diversitate a conținutului mediatic, ce reflectă diverse opinii politice și culturale din societate. Accesul publicului larg la diverse surse informative, de opinii și/sau păreri este asigurat de pluralismul mass-media, care este legat de concentrarea mass-media și pluritatea proprietății. Până nu demult, în Republica Moldova o problemă principală a fost lipsa transparenței și concentrarea mass-media în mâinile unor persoane cu interese politice și/sau economice. Odată cu amendarea cadrului legal existent, au apărut prevederi ce reglementează chestiunea transparentei mass-media, iar companiile TV sunt obligate să divulge numele proprietarilor beneficiari ai mass-media. Doar că odată cu developarea numelor adevăraților proprietari/beneficiari ai televiziunilor și/sau posturilor de radio, nu a dispărut și amenințarea pentru pluralismul mass-media prin monopolizarea întregului sector mass-media. Asta se datorează existentei în cadrul legal a normelor permisive pentru deținerea câtorva licențe de emisie în aceeași unitate-administrativ teritorială sau zonă. Astfel, persoanele care dețin resurse financiare influente, care au interese politice sau economice clare și sunt proprietari ai câtorva instituții mass-media, vor concentra media în mâinile sale sau a anumitor grupuri de interese, încălcând dreptul consumatorului la informare și libertatea de opinie. Revizuirea cadrului normativ existent prin limitarea dreptului persoanei de a deține în proprietate doar 2-3 instituții media ar fi un prim pas în desconcentrarea proprietății media. Astfel, va fi asigurat accesul liber al persoanelor la informații de interes public, fără influențarea opiniilor dominante.