Deficit de forță de muncă la sate – sistemul educațional din Moldova formează șomeri

Sistemul educațional din Republica Moldova formează șomeri, iar rata de ocupare a forței de muncă în mediul rural a atins cote îngrijorătoare – aproximativ unul din doi locuitori din mediul rural nu este încadrat în câmpul muncii, spun statisticile. Acestea, dar și alte aspecte ale subiectului privind situația din satele din Republica Moldova la capitolul locuri și forță de muncă au fost dezbătute joi, 22 septembrie, în cadrul unei noi ședințe a Clubului de presă organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite în Moldova (ONU).  

La eveniment au participat atât reprezentanți ai autorităților centrale și locale, experți, cât și persoane care au dezvoltat o afacere în mediul rural. Invitată la dezbatere, șefa direcției politici ocupaționale din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ana Gherganov, a declarat pentru jurnaliști că statisticile cu privire la locurile și forța de muncă în satele Moldovei nu sunt îmbucurătoare.

„Totul a început de la faptul că au dispărut locurile de muncă, iar în lipsa acestora, forța de muncă a emigrat. Statistica spune că 85 la sută din locurile de muncă înregistrate în baza de date a Agenției pentru ocuparea forței de muncă sunt în mediul urban, iar 60 la sută din forța de muncă se află în sate – vedem o discrepanță între locurile de muncă dar, totodată, informațiile pe care le deținem, în sate se constată un deficit de forță de muncă calificată. Acest lucru se întâmplă din cauza decalajului dintre ceea ce produce sistemul de educație și ceea ce se cere pe piața muncii”, a adăugat funcționara de la minister.

Potrivit expertului economic Iurie Morcotilo, situația nefastă care se atestă în mediul rural își are originea încă din perioada de tranziție a țării, când industria și sectorul de servicii nu au putut oferi oportunități pentru persoanele din zona rurală.  

„Observăm din datele statistice oficiale că, din cei peste 300 000 de șomeri, 70% sunt de la sate, ceea ce denotă că procesul de migrație nu a avut loc între rural și urban, ci s-au orientat spre extern. Moldova, dacă dorește să atingă un nivel de venituri de cel puțin 10 mii de dolari pe cap de locuitor, trebuie să ofere metode de stimulare a economiei și migrației interne, să fie dezvoltate instrumente calitative de stimulare a agricultorilor, acordate credite etc.”  

Ofițerul de proiect de la PNUD Moldova, Ghenadie Ivașcenco, este de părerea că e nevoie de măsuri atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Pe termen scurt, e nevoie de a  încuraja reîncadrarea în câmpul muncii după perioade lungi de inactivitate: „Orice om, după o perioadă îndelungată de inactivitate, nu este în formă, îi este greu să lucreze. Întotdeauna vin cu exemplul - orice om care vine după un concediu de două sau trei săptămâni spune că are nevoie de câteva zile să prindă ritmul, și asta după două săptămâni. Iată de ce după o perioadă îndelungată de inactivitate, după perioade de criză, pe toate continentele, și în SUA, și în Europa, și în Asia, se practică lucrări publice. Scopul acestor lucrări publice este de a reanima psihologia, starea morală, pozitivă a unui om”.   

Pe termen lung, e nevoie de a atrage investiții, a subliniat Ivașcenco: “Iată aici este și marea oportunitate pe care o văd acum, asta este direcția în care vom lucra, de a pregăti regiunea Republicii Moldova pentru a primi investitorii străini”

În context, Silvia Țurcanu, primară de Chișcăreni, raionul Sângerei, invitată și ea la eveniment, spune că, acum 10 ani, un investitor italian a inițiat în localitate o afacere, creând astfel peste 130 de locui de muncă pentru localnicii angajați până atunci în munci agricole. Iar Nicolae Midrigan, crescător de iepuri din aceeași localitate, este de părere că statul ar trebuie să încurajeze investițiile care vin de peste hotare, pentru ca astfel să fie create locuri de muncă și să fie încurajată dezvoltarea businessului mic și mijlociu în mediul rural. „Aș fi putut alege calea străinătății, dar am decis să rămân acasă. Provocări există, desigur, zilnic. Statul nostru nu are, de fapt, o politică pentru tineri și mai mult o mimează. Sunt de acord cu ideea că universitățile într-adevăr pregătesc șomeri.”

Experții prezenți la Clubul de presă au concluzionat că, dacă în următorii 10 ani Republica Moldova nu va mări ritmurile de creștere economică cel puțin cu 7-8% pe an, migrația forței calificate de muncă va continua.  

Clubul de presă s-a desfășurat cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite în Moldova.

_______________

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)  este prima organizație de media care acordă asistenţă jurnaliştilor şi instituţiilor media din Republica Moldova, având scopul de a contribui la consolidarea unei prese libere și viabile, prin intermediul proiectelor ce oferă instruire în domeniul jurnalismului și relații cu publicul, campanii media, advocacy, cercetare și  educație mediatică.