Ro
En
Рy22 Iulie 2016
1942 de afişări
Ministerul de Interne a propus stabilirea pedepsei penale pentru propagarea în Internet a genocidului și rasismului. În ce măsură asemenea prevederi sunt justificate, în R. Moldova, de prezența fenomenelor în cauză în spațiul online? Despre aceasta discută în emisiunea „Media Azi” jurnalistul Ivan Sveatcenco și invitații săi - directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului CReDO, Sergiu Ostaf, și jurnalistul Serghei Ilicenco.
Potrivit lui Sergiu Ostaf, în ultimii 1,5 ani, asemenea informații au fost prezente pe Internet, chiar dacă nu se refereau la spațiul online din Moldova, dar la cel apropiat geografic de țara noastră. Totuși, „genocid este o declarație prea dură, nu am văzut așa ceva, dar xenofobie – foarte multă, atunci când se fac declarații ce pun în inferioritate reprezentanții altor etnii sau popoare”, susține directorul CreDO.
La rândul său, Serghei Ilicenco, activistul și jurnalistul care a trecut printr-un proces de judecată în stânga Nistrului, unde o astfel de lege funcționează, afirmă: „Mi-au atribuit un material apărut în Internet, pe care personal nu l-am scris, dar însuși faptul că în legislație era o prevedere care permitea tragerea la răspundere pentru asemenea acțiuni le-a permis să mă aresteze, să mă judece, să fiu sancționat cu pedeapsa maximă – până la 5 ani de închisoare”.
„Nu știu dacă avem sau nu avem nevoie de o astfel de lege, dar știu că noi trăim într-o societate care nu se conduce după anumite norme morale”, susține jurnalistul de la Tiraspol. În opinia sa, o astfel de lege ar putea deveni o bâtă cu care să fie puse la punct persoanele incomode, atunci când ar încerca să spună ceva „împotriva businessului organizat”.
Pe de altă parte, Sergiu Ostaf este mai optimist, considerând că în R. Moldova există suficiente instituții democratice capabile să nu permită acest lucru.
Participanții la emisiune abordează și alte aspecte ale problemei. De exemplu, cum va fi aplicată pedeapsa penală pentru propagarea genocidului și a rasismului, dacă în legislația națională nu este definit însuși termenul de propagandă? Ar putea o astfel de lege să facă presiuni asupra jurnaliștilor care activează în presa online, în special, în perioadele electorale? Care este situația din R. Moldova, la acest capitol, privită comparativ cu situația din Federația Rusă, Ucraina, România, Ungaria sau Turcia?
Emisiunea „Media Azi” este realizată de Centrul pentru Jurnalism Independent și apare săptămânal, pe portalurile Media Azi, Mediacritica și pe YouTube.
Potrivit lui Sergiu Ostaf, în ultimii 1,5 ani, asemenea informații au fost prezente pe Internet, chiar dacă nu se refereau la spațiul online din Moldova, dar la cel apropiat geografic de țara noastră. Totuși, „genocid este o declarație prea dură, nu am văzut așa ceva, dar xenofobie – foarte multă, atunci când se fac declarații ce pun în inferioritate reprezentanții altor etnii sau popoare”, susține directorul CreDO.
La rândul său, Serghei Ilicenco, activistul și jurnalistul care a trecut printr-un proces de judecată în stânga Nistrului, unde o astfel de lege funcționează, afirmă: „Mi-au atribuit un material apărut în Internet, pe care personal nu l-am scris, dar însuși faptul că în legislație era o prevedere care permitea tragerea la răspundere pentru asemenea acțiuni le-a permis să mă aresteze, să mă judece, să fiu sancționat cu pedeapsa maximă – până la 5 ani de închisoare”.
„Nu știu dacă avem sau nu avem nevoie de o astfel de lege, dar știu că noi trăim într-o societate care nu se conduce după anumite norme morale”, susține jurnalistul de la Tiraspol. În opinia sa, o astfel de lege ar putea deveni o bâtă cu care să fie puse la punct persoanele incomode, atunci când ar încerca să spună ceva „împotriva businessului organizat”.
Pe de altă parte, Sergiu Ostaf este mai optimist, considerând că în R. Moldova există suficiente instituții democratice capabile să nu permită acest lucru.
Participanții la emisiune abordează și alte aspecte ale problemei. De exemplu, cum va fi aplicată pedeapsa penală pentru propagarea genocidului și a rasismului, dacă în legislația națională nu este definit însuși termenul de propagandă? Ar putea o astfel de lege să facă presiuni asupra jurnaliștilor care activează în presa online, în special, în perioadele electorale? Care este situația din R. Moldova, la acest capitol, privită comparativ cu situația din Federația Rusă, Ucraina, România, Ungaria sau Turcia?
Emisiunea „Media Azi” este realizată de Centrul pentru Jurnalism Independent și apare săptămânal, pe portalurile Media Azi, Mediacritica și pe YouTube.
