Eşti aici

Acasă » În Lume » Este întemeiată anonimizarea datelor în deciziile publicate de către autorități?

Este întemeiată anonimizarea datelor în deciziile publicate de către autorități?

09 Octombrie 2020
1072 de afişări
La CJI
Întrebare: În proces de documentare a materialelor jurnalistice, redacția noastră apelează la înscrisurile oficiale publicate pe site-urile autorităților publice. Se întâmplă frecvent ca unele date din aceste acte să fie blurate, precum numărul cadastral și adresa terenurilor și clădirilor aflate în proprietate publică, numele și prenumele funcționarilor publici și ale demnitarilor care primesc premii ori sunt angajați sau concediați.

Sunt justificate, din punct de vedere legal, aceste măsuri de anonimizare a datelor din deciziile publicate de către autorități?
Răspuns: Actualul cadru legal[1] instituie obligativitatea ca autoritățile publice să asigure accesul la deciziile adoptate prin publicarea acestora în modul stabilit de lege, utilizând următoarele modalități:

  • plasarea deciziilor pe pagina web oficială a autorității publice;
  • afișarea deciziilor la sediul lor, într-un spațiu accesibil publicului;
  • difuzarea în mass-media centrală sau locală, după caz;
  •  alte modalități stabilite de lege.
Mai mult, legea[2] prevede că furnizorul de informație - în cazul de față autoritatea publică locală - este obligat să:
  • asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal;  
  • să dea publicității propriile acte, adoptate în conformitate cu legea.
 
Prin urmare, constatăm că autoritățile publice au,  indubitabil,  obligația să publice actele administrative pe care le emit.
Totodată, menționăm că accesul la unele informații poate fi restricționat, inclusiv prin intermediul blurării datelor, doar în cazul în care acestea sunt cu accesibilitate limitată.
Este vorba de informațiile[3]:
  • atribuite la secret de stat;
  • confidențiale din domeniul afacerilor;
  • cu caracter personal;
  • ce ţin de activitatea operativă şi de urmărirea penală;
  • ce reflectă rezultatele finale sau intermediare ale unor investigații științifice și tehnice.
Numărul cadastral și adresa bunurilor imobile și funciare din proprietate publică nu se încadrează în lista de mai sus și, prin urmare, restricționarea acestor informații este ilegală.

În aceeași ordine de idei, menționăm că informațiile privind numele, prenumele funcționarilor publici și demnitarilor, precum și datele legate de salariile, premiile, concediile acestora se încadrează în categoria datelor cu caracter personal[4] și a datelor confidențiale[5] și, aparent, acest fapt ar impune restricționarea diseminării acestora. 
Cu toate acestea, conform  cadrului legal existent[6], publicarea informațiilor enumerate reprezintă o ingerință justificată în dreptul la viața privată a persoanelor publice[7]. Prin urmare, blurarea numelui și prenumelui funcționarilor publici și demnitarilor care primesc premii ori sunt angajați sau concediați este neîntemeiată și ilegală.
De altfel, precizăm că o astfel de abordare se regăsește în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și a instanțelor naționale.

Bunăoară, într-un litigiu în care a fost solicitată prezentarea informațiilor despre numele, prenumele funcționarilor publici și datele salariale ale acestora, Curtea de Apel Chișinău a constatat că furnizarea informațiilor respective reprezintă o ingerință admisibilă în sfera datelor cu caracter personal a persoanelor publice care au admis această ingerință la momentul ocupării funcției publice[8].
 
Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc.

Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.

Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
 

 
[1] Art. 15 din Legea privind transparența în procesul decizional: „Autoritățile publice vor asigura accesul la deciziile adoptate prin publicarea acestora în modul stabilit de lege prin plasarea acestora pe pagina web oficială, prin afișare la sediul lor într-un spațiu accesibil publicului și/sau prin difuzare în mass-media centrală sau locală, după caz, precum și prin alte modalități stabilite de lege”;
[2] Art. 11 alin. (1) pct. 1) și 5) din Legea privind accesul la informație: „Furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat: să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public şi asupra problemelor de interes personal (…) să dea publicității propriile acte adoptate în conformitate cu legea”;
[4] Art. 3 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal: „date cu caracter personal – orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”;
[5] Art. 128 alin. (3) din Codul muncii: „Salariul este confidențial și garantat”;
[6] Art. 11 din Legea privind libertatea de exprimare: „Informațiile despre viața privată și de familie a persoanelor publice și a persoanelor fizice care exercită funcții publice pot fi dezvăluite dacă aceste informații prezintă interes public”;
[7] Art.2 din Legea privind libertatea de exprimare: „persoană publică – persoană care exercită funcţii publice sau o altă persoană care, datorită statutului, poziţiei sociale sau altor circumstanţe, trezeşte interesul public”;
[8] Decizia Curții de Apel Chișinău din 26.08.2019; dosar nr. 02-3a-1638-22012019, (menținută de Curtea Supremă de Justiție).