Ro
En
Рy
Proiectul ”Combaterea discursului de ură în media online și pe rețele sociale”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), a oferit posibilitate CJI să desfășoare un șir de activități menite să responsabilizeze jurnaliștii, dar și consumatorii de presă atunci când se expun asupra unor subiecte sensibile în mediul online.
Astfel, Campania ”Presa nu urăște!” și-a propus să susțină jurnaliștii să-și facă meseria profesionist, să dea dovadă de corectitudine, în special, când abordează subiecte despre categoriile social-dezavantajate și minorități. Totodată, consumatorii de media au fost îndemnați să fie toleranți, să respecte diversitatea în toate formele ei, iar atunci când își expun opinia pe rețele sociale să demonstreze bun simț și să evite discursul de ură. În acest sens, CJI a prezentat publicului două spoturi video, care au fost distribuite pe 16 portaluri informaționale, blog-uri și posturi TV locale și naționale: ”Informăm fără discriminare” și ”Să nu ne creadă proști”. Campania ”Presa nu urăște!” a fost susținută de alți 11 parteneri media, care au promovat banerul cu același mesaj.
CJI a organizat și două runde de instruiri pentru 27 de jurnaliști și moderatori de web site-uri, axate pe moderarea eficientă a comentariilor și sisteme de filtrare a limbajului discriminator și, respectiv, pe reflectarea corectă a subiectelor sensibile legate de minorități şi grupuri social-vulnerabile.
De asemenea, CJI a evaluat nivelul discursului de ură în media online și prin intermediul a două monitorizări. În lunile mai și octombrie,15 instituții media din Moldova (inclusiv UTA Gagauz-Yeri și regiunea transnistreană) au fost supuse monitorizării sub aspectul conținutului jurnalistic difuzat și cel al comentariilor postate de internauți. Potrivit rezultatelor, jurnaliștii au respectat, în linii generale, normele de limbaj și de abordare a grupurilor vulnerabile, dar discursul de ură a fost prezent în media online la capitolul comentarii. Monitorizările au constatat faptul că limbajul instigator la ură se manifestă, în special, față de reprezentanții etniilor ruse și rome, ai comunității LGBT, față de persoanele cu dizabilități și cele sărace. Analiza comparativă a celor 2 perioade de monitorizare relevă o îmbunătățire a calității moderării comentariilor la unele portaluri. (Cele două rapoarte de monitorizare pot fi consultate aici).
Pe parcursul anului 2015 au fost organizate și activități de sensibilizare a studenților de la jurnalism. În scopul combaterii discursului de ură au avut loc patru întâlniri, la care au participat 63 de studenți de la Școala de Studii Avansate în Jurnalism (SSAJ), de la facultățile de jurnalism de la USM și USEM din Chișinău. Studenții SSAJ s-au întâlnit cu activistul Oleg Brega, cu care au discutat despre consecințele mesajelor, glumelor nevinovate cu caracter discriminator publicate pe rețele de socializare. Despre același subiect, dar în contextul Uniunii Europene, le-au vorbit studenților Charles Haquet (publicația franceză ”L'Express”) și Iulia Badea Guéritée (revista ”Courrier International” și portalul www.voxeurop.eu). Cei doi jurnaliști le-au recomandat studenților să fie corecți cu cititorii, să distribuie doar informații relevante și echidistante, iar atunci când scriu despre persoane dezavantajate să dea dovadă de tact. Studenții de la USM și USEM au discutat despre specificul discursului de ură în mediul online cu experți media și juriști. Aceștia au fost de acord că discursul de ură s-a extins și a devenit un fenomen odată cu dezvoltarea Internetului și creșterea numărului de utilizatori ai rețelelor de socializare.
În cadrul Campaniei ”Presa nu urăște!”, mesaje de toleranță au fost promovate și prin intermediul mai multor materiale publicate pe portalul Media-Azi.md, care explică în ce constă discursul de ură și cum se manifestă acesta, precum și aspecte legislative, etice, tehnice, care ar putea contribui la diminuarea mesajelor discriminatoare. Materialele pot fi citite aici.
Proiectul ”Combaterea discursului de ură în media online și pe rețele de socializare” a fost implementat de CJI cu suportul Civil Rights Defenders (Suedia), partener al CJI.
