Ro
En
Рy
Potrivit lui Gheorghe Mocanu, unul dintre deputații care au înregistrat inițiativa legislativă în parlament, după adoptarea în primă lectură a modificărilor la lege este necesară pregătirea pentru lectura a doua. În acest sens, documentul trebuie adaptat ținându-se cont de toate amendamentele parvenite. „Cele mai multe dezbateri în parlament au ținut de termenele de furnizare a informației, argumentul fiind că nu s-ar reuși oferirea informației, dacă o cerere ar fi înregistrată joi seara, de exemplu, iar sâmbătă și duminică sunt zile libere. Acum trebuie să lucrăm în cadrul comisiei pentru a pregăti documentul așa cum se cuvine. Discuția de astăzi ne va ajuta să avem mai multe argumente când îl vom prezenta în parlament”, a informat Gheorghe Mocanu.
Guvernul a prezentat un șir de amendamente, care se referă la termenii de furnizare a informației, modul de înregistrare și de evidență a solicitărilor de informație, sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea termenelor de oferire a informației etc. „După procedură, noi putem ține cont de amendamentele Guvernului, dar putem și să nu ținem cont”, a precizat deputatul Mocanu.
Membrul comisiei parlamentare pentru mass-media, Lilian Carp, a adăugat că ar mai fi și problema că, de cele mai multe ori în instituțiile publice nu există circuit intern în format electronic al documentelor, iar acolo unde există nu este valorificat. „Soluția în acest caz este ca orice instituție să fie obligată într-un termen anumit să-și treacă documentele în variantă electronică. Din păcate, la noi funcționarii se conduc după o singură lege, cea cu privire la petiționare, unde termenii de oferire a informației este de 30 de zile. Funcționarii nu sunt instruiți în acest sens”, a menționat Lilian Carp.
În ceea ce ține sancțiunile aplicate, avocatul Vitalie Zama a relatat: „Din păcate, nu se ajunge până la sancțiuni. Mulți jurnaliști nu merg mai departe - să scrie plângeri, să se adreseze organelor poliției, pentru ca funcționarii să fie sancționați, în cazul în care încalcă legea privind accesul la informație. Astfel, chiar dacă există astfel de prevederi legale , puțini cine le aplică”.
Jurnaliști prezenți la eveniment au accentuat necesitatea obținerii informației cât mai operativ posibil și asta pentru că, atât ei, cât și consumatorii de media vor să fie informați cât mai repede posibil. „În primul rând, se ignoră total posibilitatea de furnizare a informației în formă verbală. Noi, ca jurnaliști, uneori solicităm informații foarte simple, care pur și simplu trebuie să fie făcute publice pe pagina web a instituției. Dar nu sunt. A doua problema este că se solicită costuri - plătim instituțiilor de stat mii și mii de lei… Și mai grav este că, în decembrie s-a dublat taxa. Uneori pentru a ajunge la beneficiarul unei companii, de exemplu, se pot solicita și zeci de informații”, a spus Alina Radu, directoarea publicației Ziarul de Gardă.
Jurnalistul Dumitru Lazur a precizat că din practica sa oricum 50% dintre instituții oferă informația solicitată maxim în 10 zile lucrătoare, respectiv nu este o problemă pentru micșorarea termenilor: „De cele mai multe ori, jurnaliștii se ciocnesc cu două probleme. Prima, este practica funcționarilor de a răspunde în ultima zi. Cea de-a doua, în nicio instituție nu există o persoană care ar avea funcția de a furniza informații”.
Și alți participanți au susținut că, dacă în țările europene se reușește timp de 5, maxim 10 zile să se răspundă la o solicitare de informație, acest lucru ar trebui să fie posibil și la noi. „Salut ideea cu micșorarea termenilor. Indiferent dacă vor fi 3 zile lucrătoare sau calendaristice, evident că acesta trebuie micșorat. Să fim sinceri, atunci când solicită o anumită informație, ziariștii știu ce cer. Se întâmplă ca ei să cunoască și denumirea exactă a documentului. Ei mai mult au nevoie de o confirmare a ceea ce cunosc”, a conchis juristul Eugeniu Râbca.
În context, expertul media Ion Bunduchi a accentuat că „dacă nu reușești în termenul de 3 zile, în lege este stipulat cum să refuzi motivat, sau mai degrabă cum să amâni furnizarea informației. Poți spune că nu reușești deoarece ai un volum de informație mare, care necesită ceva timp pentru a fi prelucrat. Sunt informații care pot fi prezentate și a doua zi. De ce în alte țări se reușește?”.
Reamintim, că parlamentul a adoptat în primă lectură proiectul de lege nr. 47, pentru modificarea și completarea Legii privind accesul la informație pe 28 iulie curent. Proiectul de lege a fost elaborat de experții CJI, fiind înregistrat ca inițiativă legislativă de către un grup de deputați neafiliați - Vladimir Hotineanu, Mihaela Spatari, Aliona Goța, Ştefan Creangă, Ion Balan și Gheorghe Mocanu.
Proiectul propune optimizarea procedurii de înregistrare a cererilor de solicitare a informațiilor într-un Registru special de evidenţă şi control. În prezent, aceste cereri se înregistrează împreună cu petițiile. Totodată, este prevăzută reducerea termenului de furnizare a informațiilor oficiale din partea autorităților publice – de la „nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii” (cum stabilește legislația actuală) – până la cel mult 10 zile calendaristice. De asemenea, autorii proiectului consideră că sunt necesare sancţiuni mai dure pentru nerespectarea prevederilor legale, pledând pentru modificarea art. 71 al Codului Contravenţional.
Dezbaterea publică este parte a unei ample campanii de advocacy desfășurată de CJI pe parcursul mai multor ani. În cadrul ei au avut loc diferite acțiuni- cluburi de presă, mese rotunde etc. Pentru urgentarea adoptării modificărilor la Legea privind accesul la informație, CJI a lansat o petiție cu scopul de a cere conducerii Legislativului să-și finalizeze acțiunile ce țin de adoptarea proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 982-XIV din 11.05.2000 cu privire la accesul la informație, înregistrat de către un grup de deputați neafiliați, pe 11 martie 2016. Petiția poate fi semnată AICI
_____________
Această dezbatere publică este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltarea Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
