Ro
En
Рy
Pe domeniul audiovizualului, situația nu a evoluat prea mult față de perioada precedentă de monitorizare. Cele 12 posturi tv monitorizate au difuzat 706 materiale, dintre care 644 știri, 59 emisiuni și 3 Vox Populi. În mare parte, subiectele au vizat domeniul politic și procesul electoral. „Majoritatea posturilor monitorizate nu au respectat Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 în mijloacele de informare în masă din R. Moldova și s-au abătut de la prevederile Codului Electoral (art.64) și ale Codului audiovizualului (art.7)”, a subliniat Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent.
Posturile private cu acoperire națională Prima TV, Canal 2, Canal 3 și Publika TV l-au promovat masiv pe concurentul electoral Marian Lupu, atât prin frecvența aparițiilor și durata aparițiilor pe ecrane și citatelor directe, cât și prin contextul pozitiv al materialelor. În contrast, concurenții electorali Andrei Năstase și Dumitru Ciubașenco au fost defavorizați de foarte multe materiale.
Postul de televiziune Jurnal TV l-a favorizat masiv pe concurentul Andrei Năstase, iar cel mai defavorizat direct sau indirect candidat a fost Marian Lupu .
NTV Moldova și Accent TV l-au favorizat preponderent pe Igor Dodon. La NTV Moldova nu s-a remarcat defavorizarea evidentă a altor concurenți electorali, iar Accent TV l-a defavorizat mai mult pe Marian Lupu.
Posturile Moldova 1, Realitatea TV, Pro TV Chișinău, TV 7 și N 4 au avut un comportament relativ echilibrat, fără a fi constatate tendințe de favorizare sau defavorizare evidentă a concurenților electorali.
„Ca și în primul nostru raport, majoritatea posturilor de televiziune pe care le-am monitorizat au reflectat campania electorală tendențios, neechilibrat. Nu au oferit acces egal tuturor concurenților electorali și, în anumite cazuri, s-au comportat chiar ca instrumente de propagandă, de agitație electorală pentru că în anumite cazuri, când este vorba de posturi cu acoperire națională private am văzut echipele jurnaliștilor care însoțesc echipele partidelor, a concurentului electoral la toate evenimentele și apar masiv subiecte despre aceste evenimente”, a menționat Nadine Gogu.
În cazul portalurilor online, în perioada de monitorizare au fost publicate 514 materiale care au vizat direct sau indirect perioada/campania electorală, „materialele fiind constituite din peste un milion de semne”, a accentuat Petru Macovei. În cele 4 ziare monitorizate (Timpul, KP v Moldove, Panorama și Săptămâna) au fost publicate 37 de articole care au vizat direct sau indirect alegerile prezidențiale.
„O concluzie generală, valabilă pentru majoritatea absolută a portalurilor monitorizate este păstrarea tendinței de mediatizare a campaniei electorale prin favorizarea sau defavorizarea unor concurenți electorali. Or această favorizare sau defavorizare nu au loc întotdeauna din cauza politicilor editoriale defecte, ci din cauza că în redacții nu există mecanisme de echilibrare a știrilor care sunt prezentate”, a atras atenția Petru Macovei.
În context, directorul executiv al Asociației Presei Independente i-a recomandat Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) să examineze mai des în ședințele sale comportamentul mass-media în campania electorală, pentru a aplica la timp sancțiuni față de instituțiile media care încalcă legislația audiovizuală. El le-a reamintit membrilor CCA că în campania electorală precedentă nu s-a ajuns la pedepse eficiente, din cauza că CCA se întrunea în ședințe foarte rar, iar, conform Codului audiovizualului, sancțiunile se aplică gradual.
Monitorizarea celor 28 de instituții mass-media are loc în perioada 15 septembrie – 13 noiembrie 2016, în cadrul unui proiect finanţat de National Endowment for Democracy (SUA) şi Consiliul Europei.
