Ro
En
Рy
În total au fost analizate 28 de instituții mass-media, dintre care 12 televiziuni și 16 portaluri de știri și ziare. Directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu, a explicat că monitorizarea a cuprins și perioada preelectorală pentru a determina tendințele și fenomenele din mass-media în acest sens. Potrivit acesteia, metodologia de bază se axează pe analiza cantitativă și calitativă.
Raportul reflectă evaluarea pluralismului social și a pluralismului politic în media, care presupune măsurarea diversității de opinii, pluralității de voci în cadrul materialelor cu tentă electorală. Evaluatorii au constatat, de exemplu, că în domeniul audiovizualului din perspectiva pluralismului politic cei mai vizibili actori politici, concurenți electorali în circumscripția națională au fost Blocul electoral ACUM, PSRM, PDM, Partidul Șor și PCRM. Dintre candidații înscriși în cursa electorală în circumscripțiile uninominale, cei mai mediatizați au fost Andrei Năstase, Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Zinaida Greceanîi și Pavel Filip.
La postul public Moldova 1 tonalitatea reflectării a fost în mare parte neutră pentru majoritatea concurenților electorali și actori politici, cu excepția Cabinetului de miniștri, față de care tonalitatea a fost mai mult pozitivă. GRT a avut un comportament pasiv în perioada de raport, posturile private cu acoperire națională Prime TV, Canal 2, Canal 3 și Publika TV au mediatizat preponderent subiectele cu participarea diferiților exponenți ai puterii din Partidul Democrat. Jurnal TV a alocat mai mult spațiu pentru membrii Blocului electoral ACUM și Andrei Năstase, tonalitatea reflectării fiind preponderent neutră și pozitivă. NTV Moldova și Accent TV au acordat cel mai mult spațiu de emisie atât reprezentanților PSRM, concurent în circumscripția națională, și concurenților electorali în circumscripții uninominale afiliați acestui partid, cât și președintelui Igor Dodon, tonalitatea reflectării fiind mai mult pozitivă și neutră. Televiziunea Centrală a alocat mai mult spațiu Partidului politic Șor, la fel, neutru și pozitiv. Posturile TV8 și PRO TV Chișinău au oferit acces unui spectru larg de actori politici – partide, concurenți electorali în circumscripțiile națională și uninominale, reprezentanților Președinției, Parlamentului și Guvernului, asigurând un echilibru între durata aparițiilor și a intervențiilor directe.
„Cu certitudine, unele media din cele care au apărut astăzi în raportul nostru că au o tonalitate pozitivă sau neutră față de unii concurenți electorali vor avea alte rezultate decât ceea ce am observat până acum. Dar vor rămâne și din acei radiodifuzori și din presa scrisă și online care vor avea în continuare aceeași politică editorială. De aceea acest raport noi îl lansăm nu doar la conferința de presă, dar îl expediem Consiliului Audiovizualului și instituțiilor de presă care au fost monitorizate în speranța că vor citi atent și vor vedea care sunt derapajele, dacă există și dacă sunt de acord, și se vor conforma Codului deontologic și nu doar – pentru că există și Codul audiovizual și Codul electoral”, a declarat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI.
Portalurile și ziarele monitorizate au reflectat preponderent activitatea politică, inclusiv declarațiile, acuzațiile și replicile potențialilor concurenți electorali și ale celor înregistrați în circumscripția națională și în unele din circumscripțiile uninominale (772 materiale); a fost mediatizat intens procesul electoral propriu-zis, adică activitatea CEC și a unor consilii electorale de circumscripție (240). În context electoral, au mai fost abordate unele teme sociale (69), situația/problemele diasporei moldovenești (51), starea economică (47) etc.
Petru Macovei, director executiv al API a constatat două tendințe în urma analizării raportului pe media online și presa scrisă, și anume – judecățile de valoare ale autorilor și neasigurarea pluralismului politic. „ Judecățile de valoare nu își au loc în știri. Își au locul pe pagini separate, la rubrici separate de editoriale și opinii. Din păcate, la noi, inclusiv site-urile care sunt monitorizate în acest proiect, nu sunt altceva decât portavoce ale partidelor pe care le simpatizează și le promovează masiv. Al doilea lucru important de înțeles este că instituțiile mass-media au obligația de a reflecta echilibrat campania electorală și de a oferi spațiu tuturor concurenților sau unui număr cât mai mare. Noi vedem că, cel puțin în presa scrisă și online, se observă un gen de manipulare prin selectare – sunt prezentate doar evenimente organizate de un concurent electoral pe când ceilalți sunt trecuți cu vederea”, a menționat Macovei.
Instituțiile mass-media au fost selectate în baza următoarelor criterii: a) forma de proprietate; b) geografie; c) limba de difuzare; d) notorietate/audiență. Astfel, sunt monitorizate instituții mass-media publice şi private, cu acoperire națională, cvasi-națională şi regională, în limba română şi în limba rusă. Mass-media monitorizate pe domeniul audiovizual au fost: Moldova 1, GRT, Prime TV, Canal 2, Canal 3, Publika TV, Jurnal TV, NTV Moldova, Pro TV Chișinău, TV8, Accent TV, TV Centrală; portaluri online și presa scrisă - agora.md, Aif.md, Deschide.md, Diez.md, Esp.md, Gagauzinfo.md, Jurnal de Chișinău (ziar), Kp.md, Moldova.org, Newsmaker.md, Noi.md, Realitatea.md, Sputnik.md, Timpul.md, Unimedia.info, Zdg.md.
