Ro
En
Рy
Potrivit raportului, postul public de televiziune Moldova 1 a oferit acces relativ egal candidaților electorali și partidelor politice în știri, tonalitatea reflectării acestora în marea majoritate a cazurilor fiind neutră. Igor Dodon a fost favorizat ușor de două apariții în lumină pozitivă în calitate de concurent electoral, beneficiind în același timp de transferul de imagine de la știrile pozitive despre Guvern.
Posturile de televiziune private Primul în Moldova, NTV Moldova și Accent TV au avut o politică editorială similară, de cele mai multe ori utilizând aceleași unghiuri de abordare și aceleași surse. Marea majoritate a materialelor au promovat guvernarea și PSRM, mediatizând preponderent pozitiv subiectele cu participarea exponenților puterii. Igor Dodon este candidatul favorizat masiv la aceste posturi, atât prin frecvența mare a aparițiilor și intervențiilor directe, cât și prin tonalitatea pozitivă. Posturile respective au avut și un număr mare de materiale privind activitatea Maiei Sandu, candidata PAS, în mare parte cu conotație negativă. Ceilalți concurenți au fost abordați pe o tonalitate relativ neutră.
Televiziunea Centrală a reflectat activ campania electorală, oferind acces relativ egal tuturor concurenților electorali, pe care i-a prezentat mai mult în lumină neutră. Singura candidată care a beneficiat de apariții în lumină pozitivă este Violeta Ivanov de la Partidul Politic Șor.
Prime TV și Publika TV au avut o politică editorială apropiată, informând despre campanie doar în știri în care au oferit acces tuturor concurenților electorali. Tonalitatea reflectării candidaților și a partidelor politice a fost preponderent neutră, iar instituțiile statului, în special Guvernul, au fost prezentate atât neutru, cât și pozitiv.
Jurnal TV, Pro TV și TV8 s-au implicat activ în reflectarea campaniei atât în știri, cât și în emisiuni, adoptând un comportament corect și echilibrat. Tonalitatea prezentării concurenților electorali și a partidelor în știri a fost în marea majoritate a cazurilor neutră, fără a fi constatate tendințe evidente de favorizare a acestora prin frecvența și durata aparițiilor. Instituțiile statului au fost prezentate mai mult în lumină neutră, dar negativă.
Prin monitorizarea mass-media, CJI și-a propus să informeze publicul cu privire la comportamentul presei în campania electorală și accesul concurenților electorali la mass-media, dar și să sesizeze instituțiile de reglementare cu privire la tendințele în măsură să afecteze performanța mass-mediei sau să compromită abilitatea acesteia de a oferi publicului informații veridice, echidistante și pluraliste.
CJI recomandă Consiliul Audiovizualului să folosească rapoartele de monitorizare pentru a se autosesiza și a evalua dacă posturile monitorizate au respectat dreptul la informare completă, obiectivă și veridică.
În total au fost monitorizați zece radiodifuzori: Moldova 1, Prime TV, Publika TV, Jurnal TV, NTV Moldova, Primul în Moldova, Accent TV, Pro TV, TV8 și Televiziunea Centrală. Posturile au fost selectate în conformitate cu următoarele criterii: audiența/impactul (național, regional), tipul de media (audiovizual), forma de proprietate (publică, privată), limba difuzării (română, rusă).
Acest raport a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), implementat de Internews în Moldova cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UKAID. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorilor.
