Eşti aici

Raport CJI: Patru din 10 posturi de televiziune, monitorizate în perioada electorală 14-28 septembrie, l-au favorizat pe președintele Igor Dodon

02 Octombrie 2020
1189 de afişări
Șeful statului, Igor Dodon, concurent electoral în alegerile prezidențiale din 2020, a beneficiat de reflectare masivă la patru posturi de televiziune din zece, monitorizate în perioada 14-28 septembrie 2020, fiind prezentat de cele mai multe ori în context pozitiv. Pe de altă parte, trei posturi de televiziune din cele patru au difuzat un număr mare de materiale privind activitatea PAS și a președintei acestei formațiuni, Maia Sandu, în mare parte cu conotație negativă. Concluziile au fost incluse în primul raport de monitorizare lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în perioada electorală și campania electorală pentru alegerile prezidențiale ce urmează să se desfășoare la 1 noiembrie 2020.

Potrivit raportului, postul public Moldova 1 a prezentat neutru aspiranții sau candidații înregistrați în cursa electorală, singurul candidat care a beneficiat de tonalitate pozitivă fiind Igor Dodon. Acesta a fost favorizat atât de prezența mare a știrilor despre activitatea sa în calitate de președinte, cât și de tonalitatea pozitivă a mai multor materiale, inclusiv cele privind activitatea Guvernului, prin transfer de imagine.

Posturile de televiziune private Primul în Moldova, NTV Moldova și Accent TV au avut cele mai multe materiale care au promovat guvernarea, mediatizând preponderent subiectele cu participarea diferiților exponenți ai puterii. Primul în topul concurenților electorali înregistrați care a beneficiat de reflectare masivă la aceste posturi este Igor Dodon, având cele mai multe apariții și intervenții directe, majoritatea în context pozitiv.  Totodată, aceste posturi au avut și un număr mare de materiale privind activitatea PAS și a Maiei Sandu, în mare parte cu conotație negativă.

Televiziunea Centrală a prezentat preponderent în lumină pozitivă reprezentanții Partidului Politic Șor (PP Șor) și implicit pe exponenta formațiunii în alegeri, Violeta Ivanov, ceilalți candidați și partide fiind prezentate mai mult neutru.

Prime TV și Publika TV au reflectat relativ neutru candidații în alegeri, iar tonalitatea reflectării instituțiilor statului a fost mai mult neutră, dar și pozitivă în unele cazuri. Partidele au fost reflectate neutru, cu excepția PP Șor, care la Prime TV a beneficiat de un număr mare de materiale pozitive.

Jurnal TV, Pro TV și TV8 au avut un comportament relativ echilibrat, fără a fi constatate tendințe evidente de prezentare a instituțiilor statului, concurenților electorali și a partidelor politice în lumină pozitivă, o mică parte din acești actori fiind prezentați în lumină negativă.

Prin monitorizarea mass-media, CJI și-a propus să informeze publicul cu privire la comportamentul presei în campania electorală și accesul concurenților electorali la mass-media, dar și să sesizeze instituțiile de reglementare cu privire la tendințele în măsură să afecteze performanța mass-mediei sau să compromită abilitatea acesteia de a oferi publicului informații veridice, echidistante și pluraliste.

CJI recomandă Consiliul Audiovizualului să folosească rapoartele de monitorizare pentru a se autosesiza și a evalua dacă posturile monitorizate au respectat dreptul la informare completă, obiectivă și veridică.

În total au fost monitorizați zece radiodifuzori: Moldova 1, Prime TV, Publika TV, Jurnal TV, NTV Moldova, Primul în Moldova, Accent TV, Pro TV, TV8 și Televiziunea Centrală. Posturile au fost selectate în conformitate cu următoarele criterii: audiența/impactul (național, regional), tipul de media (audiovizual), forma de proprietate (publică, privată), limba difuzării (română, rusă).

Acest raport a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), implementat de Internews în Moldova cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UKAID. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorilor.

Sursa foto: IPN