Ro
En
Рy
Potrivit studiului realizat în intervalul 9-22 martie 2020, activitatea pe Facebook a instituțiilor media - Jurnal TV, TV8, Sputnik, NTV Moldova și Publika, și a 15 jurnaliști din echipele acestor media a avut următoarea dinamică: numărul de postări a crescut în urma unor evenimente critice, cum ar fi excluderea din cursa electorală a candidatului Partidului „ȘOR”, protestele ce au urmat, dezbaterile electorale și, respectiv, a atins punctul maxim în ziua alegerilor, după care a scăzut.
Datele studiului relevă că posturile de televiziune TV8 și Jurnal TV au avut o activitate amplă pe rețelele de socializare în campania electorală, pe care le-au folosit pentru a promova materialele instituției, inclusiv pe profilurile personale prin redistribuiri de știri proprii sau ale colegilor de echipă. Sputnik, Publika și canalul NTV Moldova au postat sporadic informații despre alegeri.
Pandemia de COVID-19 a marcat ca un fir roșu întregul parcurs al alegerilor parlamentare noi de la Hâncești. TV8 și Jurnal TV au promovat mesaje de amânare a alegerilor, în timp ce NTV Moldova, Sputnik și Publika au adoptat tactica tăcerii. Jurnaliștii au avut comportamente similare cu instituțiile media pe care le reprezintă.
Analiza postărilor mass-media relevă o atitudine neutră față de candidații de dreapta, în timp ce candidatul de stânga a fost mai mult criticat. Aceeași tendință poate fi observată și în cazul jurnaliștilor. Totuși, aceștia au avut o atitudine mult mai critică față de candidații de stânga, iar în cazul jurnaliștilor de la Jurnal TV s-a observat o atitudine negativă și față de candidații de dreapta.
În cazul postărilor realizate de instituții, în mare parte, a fost respectat Articolul 1.8 al Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova privind neadmiterea partizanatului politic, cu excepția NTV Moldova, care a favorizat evident candidatul PSRM. Niciunul dintre jurnaliștii monitorizați nu a folosit profilul personal de Facebook pentru a-și arăta susținerea deschisă pentru vreun candidat sau entitate politică.
De asemenea, datele studiului demonstrează că metodele tradiționale de dezinformare și manipulare sunt utilizate concomitent cu cele caracteristice mediilor noi, precum rețeaua de socializare Facebook. Evidențele de trolling prin intermediul conturilor false cu afiliere politică sau cu identitate ascunsă confirmă faptul că alegerile sunt evenimente de interes, iar rețelele de socializare, în cazul de față Facebook, pot constitui un mediu propice pentru desfășurarea campaniilor de dezinformare.
Autorii studiului recomandă jurnaliștilor și instituțiilor media să respecte normele deontologice în reflectarea alegerilor pe rețelele de socializare, iar organizațiilor societății civile – să reconceptualizeze statutul rețelelor sociale în Codul deontologic al jurnalistului, ținând cont de oportunitățile și pericolele din mediul online. De asemenea, cercetătorii recomandă dezvoltarea gândirii critice a consumatorilor de informație de pe rețelele de socializare pentru a distinge procedeele de manipulare și dezinformare, inclusiv trollingul.
Studiul a avut drept scop identificarea tendințelor și a modului în care mass-media și jurnaliștii utilizează Facebook pentru a informa audiențele despre discursul politic și cel electoral al concurenților. De asemenea, s-a urmărit determinarea neutralității sau afilierii politice a jurnaliștilor.
Realizarea acestui raport a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului American și Britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
