Rând pe rând, televiziunile din Moldova au căzut la picioarele oligarhiei. Și o să cadă în continuare. Sunt semnale în acest sens. Zilele trecute, un proprietar media, rămas fără finanțare în virtutea unor arestări, m-a rugat să-i dau numărul de mobil al unui mare oligarh de la noi. Cică, vrea să-și salveze licența. Iată un exemplu când orientarea sprijinului politic pe care o instituție media îl acordă unor grupuri de interese (politice) se poate schimba brusc, în funcție de partidele care ajung să controleze instituțiile regulatorii și fluxurile financiare sau de barca politică în care sare patronul. În consecință, obținem următoarea schemă: conținut media impus de patron, dictat de politicieni, plătit din bani publici (sau murdari) și generator de șantaj. Pentru telespectatori acapararea conținutului media de către grupuri de oameni politici este, uneori, inexplicabilă. Aceiași oameni sunt invitați la emisiuni, apoi, în alegeri, tot ei sunt candidați. La toate posturile apar aceiași indivizi, aceleași fețe și se discută aceleași probleme. Plictiseală nu alta!
Această mlaștină mediatică are, însă, efectele ei pozitive. Pe cât de gravă este, editorial vorbind, situația televiziunilor subordonate politic, pe atât de mare este oportunitatea pentru jurnaliști onești, cu inițiativă, care au răbdare să identifice subiecte de interes pentru comunități. În condițiile concentrării mass-media, acesta este un domeniu fără nicio concurență. Nevoia de conținut media, încheiat la toți nasturii deontologiei jurnalistice, poate fi o sursă de venit pentru grupuri de jurnaliști independenți. E nevoie însă de o construcție atentă, care să aibă continuitate și să fie axată pe crearea unui brand de credibilitate și integritate, cu valori jurnalistice clare, în jurul unor persoane și nu al unor companii.