Buletin Legislativ Nr.100

Scopul prezentului proiect de lege constă în stabilirea unor interdicții exprese conform cărora furnizorii privați de servicii media, precum și distribuitorii acestor servicii, nu pot avea în calitate de proprietar beneficiar persoane fizice sau juridice rezidente în jurisdicții care nu implementează  standarde internaționale de transparență.
 

Proiectul de lege privind ratificarea Protocolului adițional la Convenţia poştală universală şi a Protocolului final la Protocolul adițional la Convenția poștală universală
Prezentul proiect de lege vine cu o serie de modificări și anume: vor fi introduse noi prevederi privind utilizarea „trimiterilor poștale pentru nevăzători” și a „sacilor speciali”, numiți „saci M”, cu precizarea unor noțiuni. Ratificarea acestui protocol reiese din angajamentele internaționale asumate de țara noastră.

Proiectul de lege privind ratificarea celui de al 10-lea Protocol adițional la Constituția Uniunii Poştale Universale
Țările membre ale Uniunii Poștale Universale, organizație din care face parte și Republica Moldova, au operat un șir de modificări în actele acesteia, în scopul organizării și perfectării serviciilor poștale, favorizării dezvoltării colaborării internaționale în domeniul dat. Astfel,  în perioada 3-7 septembrie 2018, la Addis Abeba, Etiopia, a avut loc cel de al doilea Congres Extraordinar al Uniunii Poștale Universale. Acum, Moldova are obligația să ratifice acest act internațional.

Proiectul de lege privind ratificarea celui de-al doilea Protocol adițional la Convenţia poştală universală
Prezentul proiect vine să transpună esența modificărilor efectuate de Congresul Extraordinar de la Geneva în cadrul celui de-al doilea Protocol Adițional la Convenția Poștală Universală, care, printre altele, vor reglementa cheltuielile terminale între țările membre ale Uniunii Poștale Universale, unde expeditorul este obligat să achite o remunerație pentru poșta internațională trimisă către destinatar, etc.
 

Hotărârea CEDO pe cauza YARTSEVA v. RUSIA (cererea nr. 19273/08 )
Reclamanta este fondatoarea și editora ziarului „Ruskii Karavan”, în care a publicat, în 2007, o serie de articole cu tentă politică despre viitoarele alegeri. Ulterior, procuratura a inițiat un dosar împotriva reclamantei, acuzând-o că a făcut campanie electorală și a încălcat Codul Administrativ. Instanța de judecată a găsit-o vinovată și a sancționat-o cu amendă. În concluzie, Curtea a constatat că ziarul nu era afiliat niciunei formațiuni/partid politic, grup electoral sau candidat. Cadrul de reglementare a activității mass-media a fost aplicat excesiv, ceea ce a dus la limitarea libertății de exprimare a acesteia. În plus, nu s-a putut demonstra că materialele publicate aduc într-un oarecare mod atingere unor alegeri corecte. Nu au fost furnizate suficiente motive care ar justifica condamnarea reclamantei pentru publicațiile sale în perioada electorală.

Hotărârea CEDO pe cauza MAGOSSO și BRINDANI v. ITALIA (cererea nr. 59347/11)
Reclamanții sunt doi jurnaliști care au publicat o serie de articole despre moartea jurnalistului Walter Tobagi din 1980. Bărbatul a fost omorât de un grup terorist de extremă stânga, cunoscut sub numele de „Brigada 28 Martie”. Liderul grupului, domnul B., a fost arestat, iar la câteva zile, a decis să colaboreze cu anchetatorii și a depus mărturii. Toți membrii grupului au fost arestați și condamnați. Ulterior, un oficial de rang înalt a declarat public că, cu câteva luni înainte de moartea lui Walter Tobagi, carabinierii au primit informații de la un informator despre o acțiune teroristă vizând jurnalistul. Reporterii, în materialele lor, au făcut trimitere la declarațiile mai multor ofițeri și căpitani al carabinieriei secției antiteroriste. Aceștea s-au referit în mod special la declarațiile lui D.C., care îl acuza de inacțiune pe căpitanul A.R. în cazul jurnalistului decedat. Ulterior, A.R. a depus o cerere de chemare în judecată împotriva reclamanților și D.C. privind defăimarea. Jurnaliștii au fost găsiți vinovați de defăimare și au fost amendați, impuși să achite prejudiciu moral, precum și cheltuielile de judecată. Instanța a dispus și publicarea unui extras din hotărâre în două ziare. Curtea a stabilit însă că, odată cu trecerea timpului, nu numai că mass-mediei îi devine mai dificil să dovedească faptele pe care se bazează, dar și prejudiciul pentru persoana presupusă defăimată dispare. Materialele jurnalistice erau despre fapte care au avut loc în 1980, dar despre ele s-a scris în 2004, adică peste 24 de ani. Condamnarea reclamanților a reprezentat o ingerință disproporționată în dreptul la libertate de exprimare al reclamanților, ceea ce nu era, așadar, „necesar într-o societate democratică” în sensul articolului 10 din Convenție.

22.01.2020 /  Organizațiile neguvernamentale de media condamnă comportamentul viceprimarului municipiului Bălți, Nicolai Grigorișin, care marți, 21 ianuarie, solicitat de portalul Nord.News.md, a refuzat să comenteze o acțiune de protest privind gestionarea bugetului public. „Sunteți o instituție media toxică. Vouă nimic nu putem să vă  spunem”, a declarat viceprimarul Nicolai Grigorișin portalului NordNews.md și a închis ușa în fața echipei de filmare. Detalii aici.

11.02.2020 / Organizațiile neguvernamentale de media își exprimă îngrijorarea și condamnă acțiunile de amenințare, hărțuire și intimidare a echipei Albasat TV, în special a jurnalistei Eugenia Sârbu, exercitate de către directorul SA Apă-Canal Nisporeni, Ion Gangan, precum și de juristul instituției, Ion Arseni. Detalii aici.

25.02.2020 / Organizațiile neguvernamentale de media condamnă limbajul folosit de primarul municipiului Bălți, Renato Usatîi, în raport cu jurnaliștii portalului tvn.md. Într-o postare din 22 februarie pe pagina sa de Facebook, Renato Usatîi a numit instituția de presă „fabrică de zoi” care „va continua să toarne mizerie peste Bălți”. Postarea a fost publicată și pe blogul edilului (www.ru1.md) cu titlul „Dodon redeschide la Bălți fabrica de zoi a lui Plahotniuc”. Detalii aici.
 

► Ce impozit vom achita de la 1 ianuarie pentru bunurile de uz personal comandate prin internet? Detalii aici.

► Cum putem beneficia de zile libere pe motive familiale? Detalii aici.

► În ce condiții paza internă a magazinelor poate să solicite verificarea lucrurilor personale? Detalii aici.

► Scriu un articol despre o invenție, dar nu mi se oferă detalii. Este legal? Detalii aici.

► Permite noul cod al audiovizualului cesionarea licenței de emisie a unui post radio sau TV? Detalii aici.

► Unde se permite să filmăm și să fotografiem în incinta Parlamentului? Detalii aici.

► Sunt biserica și alte lăcașe de cult religios furnizori de informație? Detalii aici.

► Pot jurnalistul sau cameramanul să poarte răspundere materială? Detalii aici.

► Are jurnalistul acces la materiale din dosarele care sunt în curs de examinare în instanță? Detalii aici.   

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă și de a le oferi soluții juridice la problemele cu care se confruntă.  Materialele publicate anterior le puteți găsi aici.