Eşti aici

Cum manipulăm atunci când nu contextualizăm?

Corectitudinea unei informaţii depinde adesea nu doar de echilibrul surselor, de obiectivitate şi imparţialitate. Omiterea, deliberată sau din necunoaştere, lipsă de documentare, a contextului absolut necesar înţelegerii unei informaţii, proces, fapte poate dăuna uneori mai mult corectitudinii produsului jurnalistic decât orice altă greşeală. Acest studiu de caz va arăta cum, în lipsa contextului, o ştire/articol poate duce la manipularea opiniei publice sau chiar promovarea imaginii unei persoane/grup de persoane care tocmai aceasta aşteaptă.

La 1 aprilie 2014, mai multe instituţii media (noi.md, ipn.md, tv7.md, hotnews.md, independent.md, abcnews.md, mediafax.ro, tribuna.md, newsmoldova.md, ziare.com, 24h.md) au publicat o ştire, în care relatau despre o scrisoare trimisă preşedintelui rus, Vladimir Putin, de către guvernatorul autonomiei sudice a Republicii Moldova Gagauz-Yeri, Mihail Formuzal, şi preşedintele Adunării Populare a aceleiaşi autonomii, Dmitri Constantinov, în care cei doi demnitari i-ar fi solicitat liderului de la Kremlin simplificarea procedurii de obţinere a cetăţeniei ruse pentru cetăţenii moldoveni.

La o primă examinare a acestor ştiri, se poate spune că marea majoritate fac abstracţie de contextul în care a fost formulată această solicitare, fapt prin care determină o înţelegere greşită a celor întâmplate. Acest context este, de fapt, că în prezent pe masa deputaţilor din Duma de Stat a Federaţiei Ruse se află un pachet întreg de proiecte legislative (patru proiecte) care anume acest lucru urmăresc – simplificarea procedurilor de obţinere a cetăţeniei ruse pentru cetăţenii statelor vecine, în special foste republici sovietice, pentru care limba rusă ar fi limba de bază de comunicare şi care ar vrea să se mute cu totul în Rusia (Radio Europa Liberă a informat despre aceste proiecte într-o relatare publicată pe data de 21.03.2014 /”Cetăţenie rapidă pentru etnici ruşi”, vezi link-ul: http://www.europalibera.org/content/article/25305384.html , şi într-un interviu publicat pe data de 24.03.2014 /”Alexandr Kalinin: o lege care îi vizează doar pe cetăţenii care vor să se mute cu totul în Federaţia Rusă”, iată link-ul: http://www.europalibera.org/content/article/25307204.html). Condiţia de bază, pe lângă cunoaşterea limbii ruse certificată în urma unui examen, ar fi ca cetăţeanul să renunţe la cetăţenia statului său, precum şi la oricare altă cetăţenie deţinută.

Ştirea postului de televiziune TV7, intitulată „Formuzal îl roagă pe Putin să ofere cetăţenie rusă moldovenilor care muncesc în Rusia” (http://tv7.md/ro/politic/formuzal-il-roaga-pe-putin-sa-ofere-cetatenie-rusa-moldovenilor-care-muncesc-in-rusia/ ), face cu desăvârşire abstracţie de această coincidenţă între intenţiile Federaţiei Ruse de a acorda cetăţenie rapidă celor ce vor dori să se mute în Rusia şi să renunţe la alte cetăţenii pe care le deţin şi solicitarea başcanului. Ştirea spune doar următoarele: „Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, şi preşedintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în care au solicitat aplicarea unei proceduri simplificate pentru cetăţenii Republicii Moldova la obţinerea cetăţeniei Federaţiei Ruse. Potrivit informaţiei publicate pe pagina oficială a administraţiei găgăuze, solicitarea vine în contextul noilor reguli impuse migranţilor care doresc să muncească pe teritoriul Rusiei. Reprezentanţii Găgăuziei consideră că obţinerea cetăţeniei ruseşti le-ar permite moldovenilor să beneficieze de garanţiile sociale oferite de această ţară. Conducerea Găgăuziei motivează necesitatea unor proceduri simplificate la acordarea cetăţeniei ruseşti pentru moldovenii care muncesc în Rusia prin faptul că aceştia sunt capabili să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea economică a statului rusesc şi să devină astfel membri demni ai societăţii ruseşti.”

Fără informaţia pomenită mai sus, reporterul induce de fapt ideea că cei doi demnitari din autonomia găgăuză manifestă grijă pentru locuitorii autonomiei care au muncit până acum în Rusia ca migranţi, iar de acum încolo, odată cu înăsprirea regulilor faţă de ei, nu mai pot face acest lucru. Se sugerează, de fapt, că soluţia pentru ei este această cetăţenie obţinută în termene reduse, că ea, această soluţie, a fost găsită la Comrat, iar dacă Federaţia Rusă chiar va simplifica procedura, cititorul ar putea lesne ajunge la concluzia că aceasta se va întâmpla tocmai în urma demersului Comratului. MihailFormuzal va obţine astfel un plus de imagine, iar potenţialul beneficiar va afla abia după asta că, de fapt, poate miza pe această soluţie pentru munca nestingherită în Federaţia Rusă doar dacă va renunţa la cetăţenia statului său. Şi mai grav este că, fără contextul necesar, acest produs jurnalistic ar putea sugera concluzii nejustificate şi despre scopul simplificării procedurii de obţinere a cetăţeniei ruse. Astfel, consumatorul de informaţie ar putea deduce că Federaţia Rusă (şi, indirect, başcanul Mihail Formuzal) sunt ghidaţi prin această măsură de grija pentru cetăţenii moldoveni care şi-au pierdut locul de muncă în Rusia. În realitate, chiar Federaţia Rusă recunoaşte că vrea, prin intermediul acestei măsuri, să atragă în Federaţia Rusă persoane de calificate înaltă (tocmai acesta ar fi rostul examenului de cunoaştere a limbii ruse). Nu se exclude nici că Federaţia Rusă ar miza şi /sau în primul rând pe lărgirea ariei de posesori de paşapoarte ruseşti în zonele asupra cărora ar vrea să-şi păstreze influenţa. Pentru că pretextul pe care îl invocă de obicei în momentele în care încearcă să-şi mărească această influenţă, ultimul exemplu fiind anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, este apărarea drepturilor cetăţenilor ruşi din aceste teritorii.

Trebuie să constatăm că aceeaşi problemă o au ştirile care abordează acest subiect difuzate de majoritatea celorlalte instituţii media. Dar cea mai nepotrivită poate fi considerată ştirea publicată de 24h.md (http://24h.md/ro/news/la-rugamintea-bascanului-mihail-formuzal-rusia-ar-... ). Ştirea sună în felul următor: „La rugămintea başcanului Mihail Formuzal, Rusia ar putea SIMPLIFICA procedura de acordare a cetăţeniei pentru locuitorii autonomiei găgăuze.”. Eroarea vine din faptul că această formulare induce ideea că simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei ruse chiar va fi determinată în mod efectiv de demersul başcanului. Adică dacă se va întâmpla, va fi urmare a acestui demers – o concluzie care ar fi total greşită.

Ştirea de pe portalul hotnews.md (http://hotnews.md/articles/view.hot?id=24936), intitulată „Membru al Guvernului cere Moscovei cetăţenie rusă pentru moldoveni”, este exemplul bun de ştire. În primul rând, se pune accent pe calitatea de membru al Guvernului a başcanului găgăuz – un detaliu semnificativ în contextul acestei informaţii, dar despre care consumatorul de informaţie nu era neapărat obligat să ştie. Când un membru de guvern al unui stat cere altui stat să ofere cetăţenie în regim facilitar cetăţenilor statului său, acest lucru trebuie relatat ca atare.

În plus, ştirea conţine informaţia contextuală necesară despre care pomeneam mai sus, spunând: „Scrisoarea celor doi demnitari găgăuzi, dintre care unul (Mihail Formuzal) este membru al Guvernului moldovean, a fost expediată în contextul în care Parlamentul de la Moscova examinează un proiect de lege cu privire la acordarea cetățeniei ruse în baza procedurilor simplificate pentru cetățenii unor foste teritorii sovietice. Proiectul prevede că solicitantul trebuie să renunțe la cetățenia țării sale.” Salutară este şi inserarea textului propriu-zis al scrisorii. Informaţia capătă autenticitate, iar efortul jurnalistului a fost consumat, aşa cum ar fi şi indicat, cu documentarea informaţiei, decât cu reflectarea prea amplă a scrisorii.

În concluzie, ştirile difuzate de cele mai multe instituţii mediatice moldoveneşti au denaturat mesajul, fiind omise importante informaţii de context, şi nu au făcut decât să aibă un mesaj manipulator în raport cu opinia publică.

Fie că acest lucru s-a făcut din lipsă de profesionalism, fie deliberat, ambele situaţii sunt la fel de periculoase pentru informarea echilibrată şi imparţială a consumatorului de informaţie.

Studiul de caz a fost elaborat în cadrul proiectului "Promovarea educației mediatice în rândurile cetățenilor " , implementat de CJI cu susţinerea financiară a Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Moldova. Studiul nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.