Între scandal şi informare corectă

Studiul analizează modul în care mai multe posturi de televiziune au reflectat schimbul dur de replici între primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, şi un grup de combatanţi ai conflictului armat de pe Nistru
 
Valoarea unui produs mediatic depinde de mai mulţi factori: limbaj, imagini foto sau video, felul în care sunt abordate, utilizate şi citate sursele implicate. Menirea acestor factori este să-i ajute pe consumatorii media să înţeleagă tabloul general al situaţiei.
 
La 31 martie, un grup de combatanţi a protestat în faţa Primăriei Chişinău. Anterior, Primăria le-a repartizat refugiaţilor transnistreni apartamente în două blocuri din sectorul Ciocana. Consiliul municipal a decis că refugiaţii îşi vor putea privatiza locuinţele abia după ce autorităţile vor rambursa creditul în valoare de 3,2 milioane de euro, contractat în 2007 de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Veteranii nu au fost de acord cu această decizie şi au atacat-o în judecată, unde au obţinut câştig de cauză. Combatanţii au fost nemulţumiţi de decizia Primăriei ca membrii Consiliului municipal Chişinău să decidă, în ultimă instanţă, dacă oamenii îşi pot privatiza apartamentele fără să le plătească.
 
Manifestaţia paşnică la început s-a soldat spre final cu altercaţii între protestatari şi oamenii legii, după ce combatanţii au încercat să-şi facă drum spre sala de şedinţe a Primăriei, unde se desfăşura întrunirea operativă săptămânală. Avântul protestatarilor s-a ciocnit de cordonul viu format din poliţiştii care asigură paza instituţiei. Moment înregistrat de jurnaliştii aflaţi în preajmă. În buletinele de ştiri din acea seară ştirea despre incidentul de la Primărie a fost în top trei, însoţită de un titlu „pe potrivă”.
 
Titlul reprezintă primul contact al cititorului cu textul. Potrivit „Ghidului de stil cu norme etice pentru jurnalişti”, editat de Asociaţia Presei Independente, un titlu trebuie să fie „... scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese... Titlurile trebuie să fie fără ambiguităţi... şi să redea faptele fără a (le) exagera”.
 
Colegii care au abordat subiectul nu au ţinut însă cont de acest îndemn. 

1. Bunăoară, postul de televiziune Publika TV a anunţat un „Scandal monstru la primărie: refugiaţii conflictului de pe Nistru şi Dorin Chirtoacă s-au ciondănit ca la uşa cortului”.

 
În materialul video final, reporterul Publika TV nu a avut grijă să acopere cuvintele obscene înregistrate în timpul schimbului de replici între primarul Dorin Chirtoacă şi combatanţi. Se pot auzi uşor cuvintele: prostii, „paşol von!”, „să ţi-o bag în..., râsule”. Mai mult, până şi în textul materialului, jurnaliştii au transcris o parte din înjurături:

„Indignat de comportamentul protestatarilor, edilul Dorin Chirtoacă a încercat fără folos să calmeze spiritele, a încercat de mai multe ori să discute cu ei şi chiar a scăpat câteva înjurături. „Pashol von, râsule”, a scăpat printre dinţi Chirtoacă, după ce liderul protestatarilor, Anatol Bâzgu, a fluturat nişte hîrtii”. 
 
Şi pentru a scoate mai multe dividende de pe seama acestui material, Publika TV a realizat şi un sondaj la finalul textului, îndemnând vizitatorii site-ului să răspundă la întrebarea: Cine are dreptate în conflictul dintre Dorin Chirtoacă şi refugiaţii transnistreni?  

1. Subiectul a fost prezentat şi de postul de televiziune Pro TV. Iată titlul materialului, care are inserat şi link-ul la pagina de internet: „Îmbrânceli şi huiduieli la primărie. Scos din sărite, Chirtoacă a ÎNJURAT un protestatar”.

 
Reporterii au scos în prim-plan faptul că „Dorin Chirtoacă şi-a ieşit din fire şi a înjurat într-o ciocnire cu un grup de protestatari, care s-a îmbrâncit cu poliţia pe holul primariei” şi doar mai apoi explică telespectatorilor că „refugiaţii din regiunea transnistreană veniseră să ceară autorităţilor să execute o decizie a instanţei fără să mai solicite decizia Consiliului municipal”.
 
Ca şi în cazul precedent, jurnaliştii au lăsat neacoperită o parte din înjurăturile din timpul altercaţiei. Bunăoară, la începutul materialului, mai exact, la sec. 00:30, unul dintre protestatari îi strigă primarului de Chişinău: „Stai să vorbeşti cu norodul, curvă!”. Nu este clar de ce unele înjurături au fost mascate cu un sunet specific, iar altele nu.
 
Totuşi, reporterii de la „Pro TV au fost mai insistenţi în documentare, în partea a doua a materialului au explicat pe înţelesul oamenilor care, de fapt, este mărul discordiei între Primărie şi protestatari.

1. Din toate instituţiile mediatizate, postul de televiziune Jurnal TV a utilizat imaginile cele mai brutale. Deşi titlul materialului este: „Altercaţii şi huiduieli la Primărie”, imaginea de la începutul secvenţei este una dezolantă: unul dintre protestatari îşi înfige mâinile în gâtul altuia, încercând să-l sugrume.

 
Textul materialului abundă în epitete şi afirmaţii peiorative, fiind clar că reporterul încearcă să influenţeze opinia telespectatorilor şi să scoată senzaţionalul în prim-plan: „Înfuriaţi la culme, veteranii războiului de pe Nistru l-au făcut cu ou şi cu oţet pe edilul capitalei, Dorin Chirtoacă. Ca să fie auziţi mai bine, aceştia şi-au luat un megafon. Primarul a ieşit să vorbească cu protestatarii, dar, la un moment dat, şi-a ieşit din fire. 

1. Postul de televiziune Prime TV a fost mai distant în abordare.
   Totuşi, materialul „Scandal la primărie. Un grup de manifestanți i-au cerut socoteală primarului Dorin Chirtoacă” nu a scăpat de fraza primarului Dorin Chirtoacă, devenită celebră deja, „paşol von”. Ca şi colegii de la alte posturi TV, jurnaliştii au scos în prim-plan scandalul de la Primărie şi doar spre final au amintit că, „acum câţiva ani, Primăria a oferit foştilor combatanţi spaţiu locativ în două blocuri din Chişinău. Conform acordului semnat cu Banca Europeană, care a finanţat acest proiect, apartamentele nu pot fi privatizate până când statul nu restituie tot costul. Recent, Curtea Supremă de Justiţie a obligat Primăria să le ofere locatarilor dreptul la privatizare”.

 
În concluzie:
 
Titlurile materialelor: reporterii au ales titluri care nici pe de parte nu aveau intenţia de a informa, pe scurt, oamenii despre subiectul abordat. „Scandal monstru la primărie”, „Altercaţii şi huiduieli la primărie”, „Scos din sărite, Chirtoacă a înjurat un protestatar”. Titlurile alese au creat mai degrabă panică în rândul telespectatorilor şi au adus rating televiziunilor. Însă, dacă intenţia a fost într-adevăr să informeze oamenii despre scandal, atunci reporterii au omis interesul public, or noţiunea de interes public se extinde şi asupra modului în care funcţionează şi acţionează Guvernul, autorităţile ori instituţiile publice, precum şi orice altă entitate care utilizează bani publici sau care afectează interesul comunităţii. Problema nu era în scandal, ci în faptul că oamenii vor să privatizeze locuinţele pentru care Primăria s-a împrumutat de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, iar instituţia publică nu le-a explicat de ce, din punctul de vedere al consilierilor municipali, nu pot face acest lucru.  
 
Limbajul: reporterii au făcut uz de un limbaj licenţios, fapt inacceptabil pentru un material de presă. Ei nu au avut grijă să acopere cuvintele obscene înregistrate în timpul schimbului de replici între primarul Dorin Chirtoacă şi combatanţi. Se pot desluşi cuvintele: prostii, „paşol von”, „să ţi-o bag în..., râsule”. Mai mult, până şi în textul secvenţei, jurnaliştii au transcris o parte din înjurături. Acest fapt este îngrijorător, mai ales pentru că reportajele pot fi privite şi de minori.
 
Surse: La prima vedere, toate cele patru instituţii media monitorizate au prezentat părţile implicate în scandal. Însă întrebarea care apare după vizionarea materialelor este: ei şi ce? Lipseşte o a treia parte care ar explica foarte limpede în ce constă neînţelegerea, de ce insistă Primăria să decidă dacă le dă voie sau nu combatanţilor să-şi privatizeze locuinţele în situaţia în care există o hotărâre a instanţei de judecată? Un jurist, un avocat sau un expert ar fi fost potrivit.  Se pare că jurnaliştii au ales calea cea mai uşoară: să relateze despre un scandal şi aproape deloc despre problema din cauza căreia s-a iscat cearta.
 
Care este consecinţa abordării unilaterale a subiectului? Comentariile violente care însoţesc materialele vorbesc de la sine. Bunăoară, utilizatorul Ion comentează pe pagina de internet a postului de televiziune Publika TV: „Dacă nu le place, atunci trebuie evacuaţi de urgenţă. Că acei care într-adevăr au luptat îşi caută de treabă, da aceşti şarlatani caută numai să le cadă cîte ceva”.
 
Un alt comentariu semnat de Vlada sună în felul următor: „Ce sa vorbim de bunul simt si de educatie ? Poporul nostru e un rahat ! Numai sa criticati , cu fundu pe scaun stiti ! Invidia e mare ! Bravo , Anatolie Bizgu”!
 
Iată ce scrie pe pagina ProTV, semnat anonim de „cicea”: „Chirtoaca dai una-n bot la Ciobanu cela, sa-i sara gramafonu din mina... ReSpEcT la asha primar inca se tine!”
 
Studiul de caz a fost elaborat în cadrul proiectului "Promovarea  educației mediatice în rândurile cetățenilor " , implementat de CJI cu susţinerea financiară a Ambasadei Statelor Unite ale Americii  în Moldova.  Studiul nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.