Studiu de caz: Titluri care (dez)informează!

În presa din Republica Moldova asemenea titluri se găsesc mai ales pe paginile electronice ale instituţiilor media. Ţinând cont de faptul că internetul se plasează pe locul doi în topul surselor de informare după televiziune, conform Barometrului Opiniei Publice din noiembrie, e lesne de înţeles că şi o parte bună din publicitate este îndreptată spre mediul virtual. De aici şi lupta pentru vizualizări. Doar că, din păcate, în această luptă ies învingători patronii afacerii şi clientul, nicidecum cititorul site-ului, care se alege cu ştiri de proastă calitate şi slab documentate.

Un prim exemplu a fost sugerat recent de un utilizator al reţelelor de socializare care scria sâmbătă, 31 ianuarie, că îşi doreşte o presă de calitate în Republica Moldova. Această reacţie a fost cauzată de o ştire publicată pe site-ul www.curentul.md cu următorul titlu: „El este primarul pe care şi-l doresc chişinăuienii”. (Ataşat găsiţi print screenul ştirii în cauză.) Vizitatorul site-ului a rămas dezamăgit pentru că jurnaliştii nu au făcut decât să prezinte un tânăr care se regăseşte în topul unui sondaj online de pe site-ul www.politics.md. Reporterii nici măcar nu prezintă rezultatele finale ale acestui sondaj, ci rezultatele de vot din primele ore. Cu toate acestea, chiar în lead jurnaliştii anunţă cititorii că „activistul Marcel Darie, Președintele Asociației Pro Chișinău este primarul pe care și-l doresc chișinăuienii”. Doar în al patrulea alineat se menţionează că „sondajul va fi realizat în perioada 30 ianuarie – 27 februarie 2015, online, call-center și în mun. Chișinău, pe un eșantion reprezentativ de peste 1000 de persoane”. Deci, cititorul trebuia să parcurgă toată ştirea ca să înţeleagă că, de fapt, după 27 februarie va afla ce primar îşi doresc cu adevărat chişinăuienii.
Titlul reprezintă primul contact al cititorului cu textul. Potrivit „Ghidului de stil cu norme etice pentru jurnalişti”, editat de Asociaţia Presei Independente, un titlu trebuie să fie „... scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese... Titlurile trebuie să fie fără ambiguităţi... şi să redea faptele fără a (le) exagera”. Titlul oferit de www.curentul.md a fost unul care a indus în eroare cititorul şi a prezentat în mod eronat informaţiile despre subiectul respectiv.

O altă ştire care a indus în eroare cititorii este cea publicată de „Ziarul Naţional” pe 22 ianuarie 2015. Titlul ştirii este „Fostul ministru, ARESTAT”. (Ataşat găsiţi print screenul ştirii în cauză.) Ţinând cont de faptul că în acea perioadă în Republica Moldova se discuta pe larg crearea unei noi coaliţii de guvernământ care trebuia să desemneze şi viitorul Guvern, titlul ştirii, cu siguranţă, a trezit interesul cititorilor. Doar după accesarea ştirii aflăm că, de fapt, este vorba de un fost ministru din România. Jurnaliştii ne anunţă că „magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție de la Bucureşti au admis cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului ministru al Internelor Cristian David, acuzat de luare de mită”. Jurnaliştii pot fi bănuiţi că, intenţionat, au omis din titlul ştirii precizarea că e vorba de un fost ministru din România. Dacă făceau acest lucru, numărul vizitatorilor care au accesat această ştire, fără îndoială, s-ar fi înjumătăţit. Jurnaliştii au trişat, nu au fost sinceri cu cititorii şi dacă vor continuaaceastă practică, riscă să piardă din credibilitate.

Spuneam mai sus că, din păcate, în goana după accesări, marii perdanţi sunt cititorii care se aleg cu ştiri de proastă calitate şi slab documentate. Un alt exemplu poate fi ştirea publicată de portalul www.unimedia.md la 4 decembrie 2014. Din titlu suntem anunţaţi că „Rusia trimite camioane cu ajutor umanitar în Transnistria”. Titlul este unul senzaţional, ţinând cont de situaţia din regiune. În acea perioadă Federaţia Rusă a anunţat că trimite un convoi cu ajutoare umanitare în estul Ucrainei. Gestul a fost dur criticat de autorităţile de la Kiev, care susţin că, de fapt, convoiul ar transporta arme şi muniţii pentru rebelii din regiunile Doneţk şi Luhansk. Deci, trimiterea unui convoi similar în regiunea transnistreană a Republicii Moldova pare o ştire destul de îngrijorătoare, mai ales că un asemenea convoi urma să treacă prin zona ucraineană  controlată de autorităţile constituţionale ale ţării. Deci, cum putea să ajungă convoiul în regiunea transnistreană?!? Din păcate, reporterii nu au depus un efort minim pentru a afla răspunsul la această întrebare. Mai mult, nici măcar nu au căutat să confirme sau, din contra, să infirme această informaţie. În primul alineat aflăm că „Moscova trimite în Transnistria un convoi umanitar format din 60 de camioane, în cadrul unui proiect de integrare în Uniunea Euroasiatică”, doar că sursa este o agenţie de ştiri din regiunea transnistreană, şi anume Novosti PMR. În următorul alineat, reporterii anunţă că „în decursul unei luni, în Transnistria au ajuns primele şapte vehicule cu echipamente medicale şi mobilă, trei dintre acestea au ajuns miercuri, a anunţat organizaţia neguvernamentală rusă Integrarea Euroasiatică, menţionând că „alte zeci de camioane sunt în drum” spre Tiraspol”, acest citat fiind preluat de pe mediafax.ro. În toată ştirea este citat doar directorul acestei organizaţii, Aleksandr Akunov. Nu găsim poziţia Biroului pentru Reintegrare de la Chişinău, nu găsim poziţia OSCE, organizaţie care participă la negocierile în formatul „5+2”, şi nu găsim nici măcar o reacţie din partea Ambasadelor Ucrainei şi Federaţiei Ruse la Chişinău. Toate aceste surse ar fi confirmat sau infirmat ştirea. Titlul ştirii a fost unul senzaţional, însă ştirea propriu-zisă a fost foarte slab documentată, iar credibilitatea sursei citate poate fi pusă cu uşurinţă la îndoială. De fapt, a doua zi, consilierul şefului Serviciului de Grăniceri din Ucraina, Oleg Slobodean, a infirmat că un convoi rus cu ajutor umanitar ar ţine calea spre Tiraspol.  „Momentan, nu avem niciun fel de informaţie despre tranzitarea teritoriului de către un posibil convoi de camioane din Rusia pentru regiunea transnistreană. Nu am primit niciun fel de solicitări care să confirme deplasarea camioanelor. Acestea nu au trecut graniţa cu Ucraina”, a spus Oleg Slobodean. Dacă jurnaliştii de la Unimedia ar fi încercat să verifice ştirea, poate nu ar fi indus în eroare cititorii cu informaţia că „Rusia trimite camioane cu ajutor umanitar în Transnistria”.

În concluzie: într-adevăr, titlul este singurul „cârlig” pe care îl au la dispoziţie jurnaliştii pentru a atrage cititorii. Însă titlul trebuie să informeze cititorii, nu să-i inducă în eroare. Poate, pe termen scurt, portalul informaţional se alege cu mai multe clickuri, însă pe termen lung riscă să-şi piardă credibilitatea. Trişând, de fapt, reporterii încalcă principiile eticii jurnalistice, or „Ghidul cu norme etice pentru jurnalişti” prevede că „Jurnalismul nu lasă loc pentru speculaţii. Vom respecta adevărul şi dreptul publicului la adevăr, considerând aceasta ca fiind prima responsabilitate a jurnalistului”.
 
Studiul de caz a fost elaborat în cadrul proiectului "Promovarea  educației mediatice în rândurile cetățenilor " , implementat de CJI cu susţinerea financiară a Ambasadei Statelor Unite ale Americii  în Moldova.  Studiul nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.