Lungul drum al digitalizării televiziunii în Moldova

Republica Moldova are obligaţia ca, până la 17 iunie 2015, să înceteze emisia televiziunii terestre analogice şi să treacă la televiziunea digitală terestră. Țara noastră și-a asumat această responsabilitate alături de alte 103 state. Acest lucru se întâmplă și pentru a evita bruiajele care s-ar petrece dacă țările vecine trec la televiziunea digitală, iar Moldova ar rămâne la cea analogică. Acordul regional privind planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră, semnat de Republica Moldova în cadrul Conferinţei de la Geneva din 2006, a fost ratificat de Parlament în martie 2008.

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicațiilor (MTIC) a elaborat în acest sens un Program de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră, care a fost finalizat la începutul anului. Totuși, acest document esențial în tranziția către televiziunea digitală se află în continuare la Guvern, unde așteaptă aprobare de luni de zile. Între timp, termenul limită se apropie cu pași repezi, iar autoritățile întârzie să facă pași decisivi în implementarea noului sistem, în modernizarea legislației și, mai ales, în informarea populației privind schimbările care vor urma. Pe deasupra, voci din Parlament spun că termenul limită pentru încetarea emisiei în regim analog nu va putea fi respectat pentru că Moldova nu va fi gata la timp.

Media Azi a încercat să afle ce presupune digitalizarea la nivel tehnic și legislativ, ce factori țin procesul în loc și ce impact va avea acesta asupra radiodifuzorilor din țară. Astfel, am discutat cu preşedintele Comisiei parlamentare pentru mass-media, Chiril Lucinschi, cu viceministrul MTIC Dumitru Parfentiev, cu directorul televiziunii MIR Moldova, Ion Terguță și cu Victor Gotișan, cercetător media și co-autor al raportului "Harta Mediilor Digitale: Republica Moldova". 

Procesul de tranziţie la emisia digitală terestră presupune o schimbare a tehnologiei, care va duce la modernizarea televiziunii. În mod teoretic, din 17 iunie 2015, niciun operator de televiziune nu va mai putea emite în format analogic. La acel moment ar trebui să fie funcțional standardul DVB-T2 (Digital Video Broadcasting - Terrestrial), care permite ca pe o singură frecvență să fie creat un "multiplex" - un sub-canal ce poate emite până la 15 posturi TV la o calitate superioară a imaginii și sunetului. Noul sistem ar avea și servicii suplimentare precum transport de date, TV-mail (poștă electronică prin televizor) și Teletext. Semnalul TV va fi receptat cu ajutorul unor dispozitive numite "set top box" care pot fi conectate la orice televizor. De asemenea, unele modele de televizoare au astfel de dispozitive de recepție încorporate.

Această tranziție trebuie însoțită de o serie de schimbări legislative, campanii de informare a populației, dar și campanii de dotare a persoanelor fără posibilități financiare cu set top box-uri. Legislaţia actuală nu conţine reglementări privind difuzarea programelor TV în format digital și nici terminologia necesară. Programul elaborat de MTIC prevede astfel de măsuri, însă ele nu pot fi aplicate pentru că aprobarea Guvernului întârzie să apară.

„Urmează a fi create trei reţele de televiziune digitală (multiplexe) cu acoperire națională şi până la 21 de multiplexe regionale. Respectiv, când vor fi acordate licențe şi create trei multiplexe vor putea fi vizionate până la 45 de programe TV”, ne-a spus viceministrul MTIC, Dumitru Parfentiev. Totuși, există îndoieli legate de eficiența acestui sistem, precum și propuneri din partea oficialilor ca digitalizarea să ia alt traseu.

Digitalizare terestră, prin satelit sau fibră optică - ce alegem?

În prezent Programul de tranziţie este examinat de către Guvern, iar reprezentanţii MTIC cred că în scurt timp el va fi aprobat. Mai sceptic privind eficiența digitalizării prin eter se arată preşedintele Comisiei parlamentare pentru mass-media, Chiril Lucinschi. „Eu nu văd niciun rost să implementăm sistemul digital prin multiplexe, care este propus şi discutat şi încearcă să fie promovat de minister, pentru că acest sistem este foarte costisitor şi nu reflectă realitatea sau perspectiva noastră”, a declarat preşedintele comisiei pentru Media Azi.

Chiril Lucinschi este de părere că sistemul digital cu multiplexe este învechit şi ar opta pentru dezvoltarea televiziunii prin satelit sau prin reţele de cablu optic (internet). Lucinschi a mai spus că, din moment ce prețul pentru un singur multiplex este de 4 milioane de euro, iar statul se angajează să creeze doar primul multiplex, administratorii celorlalte își vor recupera foarte greu investițiile, iar radiodifuzorii nu-și vor putea permite să intre în aceste rețele. El a facut o paralela cu tehnologiile 3G si 4G la telefoanele mobile, insistând că este preferabil ca Moldova să opteze pentru cea mai nouă tehnologie. "Pot să vă dau exemplu și sistemul 3G. Sunt foarte mulți operatori care au investit în 3G - este un sistem OK, dar pe parcurs a apărut 4G. De ce nu se dezvoltă 4G în Moldova? Pentru că operatorii au investit o grămadă de bani în 3G și banii aceștia încă nu sunt rambursați. Ei așteaptă să ramburseze investiția pentru 3G și abia apoi să intre cu 4G. Acei care nu au investit în 3G, însă, au posibilitatea să investească direct în 4G și vor câștiga", a explicat președintele Comisie parlamentare pentru mass-media.

Lucinschi a propus transmiterea semnalului prin satelit, deoarece investiția necesară ar fi mai mică. O altă alternativă este televiziunea prin internet, prin fibră optică, a spus deputatul. El a adăugat că penetrarea operatorilor de cablu este la peste 80% din ţară, astfel că această tehnologie ar putea avea o acoperire mare. De asemenea, Lucinschi a spus că termenul de 2015 nu va fi respectat de Moldova și nici nu reprezintă un ultimatum în contextul în care și alte țări și-au amânat digitalizarea televiziunii. 

Totuși, expertul media Victor Gotișan avertizează că situația ar putea deveni neplăcută în cazul nerespectării termenului limită. "Este regretabil faptul că unii oficiali susțin sus și tare că după iunie 2015 nu se va întîmpla nimic, că UE și țările limitrofe vor accepta, ne vor înțelege și vor prelungi termenul pentru altă dată, căci doar au mai făcut-o. Eu zic să nu ne credem buricul pământului", a spus acesta.

La rândul său, viceministrul Dumitru Parfentiev, a spus că salută implementarea pe piaţă a diferitelor tehnologii şi crede că utilizarea lor nu exclude şi lansarea televiziunii digitale terestre. Parfentiev a admis că plata de arendă a unui canal pe satelit poate fi mai mică decât costul de distribuire a semnalului prin televiziunea digitală terestră, însă sunt și aici unele neajunsuri precum dependenţa semnalului prin satelit de condiţiile meteo şi necesitatea de instalații suplimentare, antene, decodare, plus servicii care necesită şi o taxă de abonament prin contract semnat cu prestatorii.

În ceea ce privește reţelele de fibră optică, ele ar putea fi disponibile, de fapt, unui număr limitat de oameni pentru că este necesară racordarea fiecărei gospodării sau fiecărui sat la internet. „În cazul dat, televiziunea digitală terestră va fi oferită în mod gratuit şi de fapt reprezintă o parte din dreptul constituțional al cetățenilor de acces la informație. Respectiv, ea va putea fi vizionată în calitate bună din orice colț al Republicii Moldova. Totodată ne conformăm prevederilor tratatelor internaționale semnate de Republica Moldova”, a spus viceministrul. Parfentiev a atras atenţia asupra procesului de digitalizare şi din punct de vedere al viabilității, specificând că, în loc de 15 frecvenţe care se utilizau până acum, se va folosi doar una.

Frecvenţele eliberate, aşa numitul "Dividend Digital”, vor fi scoase la concurs şi vândute operatorilor de telefonie mobilă, ceea ce va aduce beneficii economiei naționale, spune Parfentiev. Acestea vor fi utilizate pentru servicii de internet mobil în banda largă, în special în mediul rural. În acelaşi timp, operatorii de multiplex ar putea cere Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) ca pe pozițiile rămase libere în multiplex să se presteze, în regim criptat, servicii suplimentare (conținut cu valoare adăugată şi alte servicii multimedia) prin introducerea sistemului cu cartele de abonament.

Directorul MIR Moldova, Ion Terguță, se arată însă neîncrezător față de ideea că va fi creat mai mult de un multiplex național. “Multiplexul acesta costă în jur de 50 milioane de lei. Care sunt posturile care pot investi asemenea sume de bani? Unele din ele nici nu pot plăti salariiile angajaţilor, iar să investești atât de mult este practic imposibil. Nu vor exista, pur şi simplu”, a spus Terguță pentru Media Azi.

Modificări legislative și proceduri tehnice

Şeful Direcţiei Control şi Digitalizare de la CCA, Victor Pulbere, a declarat, pentru Media Azi, că Moldova ar trebui să grăbească procesul de tranziție la televiziunea digitală în contextul în care țările baltice și Ucraina au trecut deja la acest sistem. “Trebuie să fie adoptate amendamente la Codul Audiovizualului, deoarece, în Codul actual, noţiunea de televiziune digitală nu există”, a adăugat Pulbere.

De asemenea, cercetătorul media Victor Gotișan a atras atenția către necesitatea adoptării cadrului legal. "Cred că guvernanții noștri s-au împotmolit în aspectele tehnice ale procesului. Se vorbește despre multiplexuri, set top box-uri, fibre optice, dar fară ca acestea să aibă o acoperire legală sau informațională, ele nu înseamnă nimic. Nu este de negat faptul că și acestea sunt importante, însă nu mai puțin importante decât a perfecta cadrul legal în domeniu sau a da posibiltatea populației să înțeleagă cu ce se mănâncă această digitalizare", a explicat Gotișan.

Viceministrul Dumitru Parfentiev a spus că, în Programul realizat de specialiștii MTIC, s-au prevăzut modificarea Codului şi procedura de acordare a licențelor pentru multiplexe. Astfel, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) ar desfășura un concurs unde ar fi stabilit câştigătorul unui multiplex. Acesta va putea stabili tarifele de utilizare a unui slot în multiplex, dar doar în coordonare cu ANRCETI, pentru a evita o activitate neconcurenţială.

CCA ar fi în continuare responsabil de emiterea licențelor pentru poziții în multiplex şi ar putea să decidă cine va intra în primul multiplex național. Dumitru Parfentiev a ţinut să precizeze că Întreprinderea de Stat "Radiocomunicaţii” nu va avea parte de tratament preferențial și poate participa în concursul desfăşurat de ANRCETI pentru formarea primului multiplex, împreună cu ceilalţi doritori. Parfentiev a specificat că producătorii multiplexului se vor ocupa doar de crearea şi menținerea reţelei, interconectarea cu televiziunile şi transmiterea semnalului de la studio până la receptor, însă nu vor avea drept de decizie privind admiterea în multiplex. Totuși, Victor Gotișan a amintit că "Radiocomunicații" deține controlul și monopolul asupra tuturor rețelelor din țară.

Anterior, Chiril Lucinschi s-a arătat îngrijorat de potențialul impact al procesului de digitalizare asupra pieței publicitare și de un eventual monopol al unor firme private. El a spus că, în condiţiile în care există instituţii media cu deficit bugetar de 70-80%, este foarte probabil să obțină banii necesari pentru intrarea în multiplex din publicitate – ceea ce poate însemna mai multă propagandă pe post. Lucinschi a precizat că nu vrea ca statul să piardă monopolul tehnic asupra multiplexelor. „M-au surprins pentru că nu poţi să ai 15 canale, nu poţi să nu controlezi afilierea participanţilor. Şi nu vreau să ne trezim într-o bună sau rea dimineaţă şi să aflăm că monopolul tehnic aparţine unui grup privat”.

 
În ceea ce privește radiodifuzorii regionali, viceministrul Dumitru Parfentiev a indicat că se va discuta și cu aceștia pentru crearea unor multiplexe regionale. Programul de tranziție la televiziunea digitală terestră le recomandă, de altfel, radiodifuzorilor locali să creeze asociații prin care să împartă un multiplex, deoarece pentru ei este o investiţie prea mare să intre în multiplexe naționale. Conform calculelor estimative ale MTIC, pentru crearea unui multiplex regional va fi necesară o investiție, în funcţie de complexitatea reliefului, de aproximativ 2-2,5 milioane de lei. 

Campanii de informare şi dotarea populaţiei cu set top box-uri

Majoritatea populației nu a fost informată de toate aspectele legate de trecerea la televiziunea digitală terestră. Viceministrul Dumitru Parfentiev a spus că este prematură începerea promovării Programului, atâta timp cât el nu a fost încă aprobat de către Guvern. El a susținut că, în acest moment, se elaborează mesaje şi programe de informare în masă a populaţiei. Pe de altă parte, Chiril Lucinschi, a spus că nici deputații, nici guvernul, nici cetățenii nu știu de fapt ce se va întâmpla cu digitalizarea, astfel că nu se poate investi în nicio campanie de informare. “Peste noapte televizorul poate să nu mai arate nimic”, a spus președintele Comisiei parlamentare pentru mass-media.

Victor Gotișan a spus că oficialii discută despre aceste campanii de aproximativ doi ani, fără rezultat. "Toate acestea au fost discutate încă de doi ani în urmă, iar noi am rămas acolo unde eram înainte de 2010. Oficialii susțin că nu există bani pentru aceste campanii, nu știu însă dacă ei nu trișează cu asta, pentru că încă din 2012 anumite organizații intenaționale ofereau susținerea atât financiară, cât și de consultanță, însă instituțiile responsabile de acest proces au spus că ei nu au nevoie și că în Strategie au fost prevăzuți banii pentru asta. Ce a urmat, se știe: nimic."

Programul MTIC prevede și dotarea păturilor social-vulnerabile cu decodoare digitale gratuit. Lucinschi a susținut că reprezentanții ministerului i-au spus că este vorba despre 120.000 de gospodării, însă crede că numărul este foarte mic. “Eu știu că dintr-un milion de gospodării, peste jumătate nu vor fi în stare să cumpere (n.r. set top box-uri)”, a estimat deputatul. Criteriile de stabilire a beneficiarilor vor fi coordonate cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, potrivit MTIC.

În prezent, ministerul elaborează un Ghid privind parametrii set top box şi a modulelor de recepţie digitală a televizoarelor, recomandate spre utilizare pe teritoriul Republicii Moldova pentru recepţia televiziunii digitale terestre. Conform opiniilor experților, producătorii mondiali propun o gama largă de set top box-uri, preţul lor variind între 20 și 200 de dolari.

Pregătirile continuă, rezultatele întârzie să apară

Anul 2015 nu este departe, însă Moldova mai are foarte mult de progresat până va fi implementat un sistem sau altul de televiziune digitală. Dincolo de angajamentele luate față de partenerii internaționali în ceea ce privește digitalizarea, țara noastră riscă chiar mai mult din punct de vedere tehnic - frecvențele analogice vor fi pur și simplu închise în 2015 pentru a evita bruiaje produse de faptul că România și Ucraina vor fi trecut la televiziunea digitală.

Între timp, nu există un Program adoptat care să permită implementarea măsurilor necesare pentru a avansa procesul de digitalizare, nu există un Cod al Audiovizualului care să prevadă noii termeni și condițiile în care se vor acorda licențe de emisie, nu există campanii de informare a populației și nici o viziune coerentă la nivel înalt. Pe deasupra, nu se știe dacă multe posturi TV își vor putea permite să intre în multiplexe și să plătească arenda necesară. Și totuși, televiziunile nu pun presiune pe instituțiile statului pentru a grăbi și clarifica aceste probleme.

"Vrem, nu vrem, trebuie să ne străduim să rezolvăm această problemă până în iunie 2015, când vine deadline-ul peste noi; altfel riscăm ca toate posturile TV transmise pe teritoriul țării să fie bruiate. Nu pot înțelege, însă, de ce instituțiile media audiovizuale din țară stau așa comod, când ele vor fi primele afectate. Cred că și ele ar trebui să se implice cumva, altfel riscă foarte mult", a subliniat Victor Gotișan. El a precizat că toate aceste neînțelegeri între instituții ale statului și această întârziere în a aplica schimbările în TV ar putea fi cauzate și de interese financiare sau politice.

Cu mai multe întrebări decât certitudini și aflați în continuare la nivelul discuțiilor fără rezultat concret, ne îndreptăm cu pași repezi spre stingerea frecvențelor analog. Ce se va vedea ulterior pe micile ecrane din Moldova, încă nu se știe.