Ro
En
Рy
Paul Radu, directorul executiv al Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și totodată al comunității de jurnaliști RISE Project din România, a acordat un interviu studenților de la Școala de Studii Avansate în Jurnalism (ȘSAJ) din Chișinău, în cadrul evenimentului Data Journalism Camp, care a avut loc între 24-26 ianuarie. Natalia Sergheev şi Dorin Galben au discutat cu el folosirea datelor deschise în Moldova, provocările jurnalismului de investigație și despre situații concrete întâmpinate de cei de la RISE Project în realizarea anchetelor publicate de aceștia.
INFORMAȚIE VS. BANI
Paul Radu s-a specializat în investigații jurnalistice transfrontaliere şi, pe parcursul mai multor ani, a coordonat departamente de investigaţii la ziarele Evenimentul Zilei şi Jurnalul Naţional din România. Investigațiile publicate de RISE Project sunt, de asemenea, foarte cunoscute și populare printre consumatorii de media online din România, Moldova și nu numai. Studenții ȘSAJ l-au întrebat pe Paul dacă persoanele despre care au scris nu au încercat să-i mituiască pe el și colegii săi pentru a nu publica anumite informații.
”Au fost diverse ocazii când ni s-au propus bani pentru a tăcea. Nu aici în Republica Moldova, ci în alte ţări din regiune. Ni s-au propus sute de mii de euro, ni s-au propus funcţii, tot felul din alte minuni. Evident, nu am acceptat şi am preferat să publicăm ceea ce am obţinut în urma investigării anumitor probleme. Există însă colegi de-ai noştri, din presă, care au căzut în plasa asta şi au acceptat bani foarte mulți de la oamenii corupţi. Asta de fapt a însemnat sfârşitul carierei lor ca jurnalişti. În momentul în care accepţi bani, nu mai eşti jurnalist şi nici nu mai are rost să lucrezi în presă”, a povestit acesta.
DATE DESCHISE ÎN MOLDOVA
Paul Radu a spus că Moldova se confruntă cu probleme în ceea ce privește accesul la informații offline (pe hârtie, prin viu grai, etc.), însă în ceea ce privește datele deschise țara stă mai bine decât România. ”Există un avans al Moldovei faţă de România la nivel de e-government şi în sensul procesării informaţiei. Pentru Europa de Est să vă dau un exemplu, Moldova şi Slovacia stau cel mai bine la capitolul date deschise”, a spus jurnalistul.
INTERNETUL ȘI JURNALISMUL DE INVESTIGAȚIE
Acesta este de părere că internetul este cel mai bun instrument pentru jurnalismul de investigație, dar și o platformă mult mai eficientă pentru a publica materialele. ”Gândiţi-vă că dacă publici o investigaţie pe hârtie, ea devine ceva static. Sunt nişte cuvinte tipărite pe o bucată de hârtie. Însă, în momentul în care publici o investigaţie pe internet, poţi utiliza elemente multimedia: ataşezi documente, fişiere audio, video, poţi veni cu mai multe explicaţii despre cum ai făcut investigaţia”, a mai spus Paul Radu, subliniind că internetul poate oferi credibilitate și transparență unei investigații.
JURNALIȘTI ȘI HACKERI BUNI
Echipa RISE Project este cunoscută, de asemenea, pentru colaborarea cu hackeri. Paul Radu a explicat condițiile în care se întâmplă acest lucru: ”Organizaţia noastră are hackeri angajaţi, dar sunt ceea ce noi numim „hackeri civici”. Nu sunt hackeri din aceia „răi” care fură din conturi bancare sau sparg site-uri. Hackerii noştri lucrează întru totul legal. Ei doar prelucrează informaţia care este deja publică şi îi dau o formă mult mai utilizabilă”.
Întrebat dacă el și colegii lui nu sunt tentați să obțină informații în mod ilegal, cu ajutorul hackerilor, Paul Radu a răspuns: ”Noi nu obţinem informaţii ilegal şi nici nu s-a ivit vreun scenariu prin care să obţinem informaţia ilegal. Nu cred că am dorit vreodată să obţinem informaţia prin astfel de mijloace. Noi suntem jurnalişti de investigaţie, suntem cei care îi investigăm pe cei care fac lucruri ilegale. Ar fi absurd să ne apucăm noi să facem ceva ilegal. Dincolo de faptul că nu este etic, este şi foarte riscant şi nu merită. Un jurnalist trebuie să îşi facă munca cinstit. Problema este însă alta: jurnaliştii de multe ori aleg calea cea mai scurtă spre ceva, de multe ori doar sunt în solda cuiva şi acceptă câte un dosărel de la un poliţist, procuror sau cineva din serviciul secret, în loc să-şi facă treaba corect”.
Interviul integral poate fi citit aici.
