Participanții la dezbateri au avut opinii atât pozitive, cât și negative - în timp ce autorii proiectelor de legi au susținut modificările, declarând că ele vor contribui la protejarea spațiului informațional și la dezvoltarea produsului autohton, experții media și reprezentanții radiodifuzorilor nu s-au arătat la fel de optimiști.
Directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, a afirmat că nu e sigur că adoptarea modificărilor propuse de deputați va schimba starea de lucruri din audiovizual. ”Se schimbă situația dacă, bunăoară, eu, fiind proprietar la cinci televiziuni, produc o oră și-l difuzez la toate cinci canale? Sporește cumva lucrul acesta diversitatea de idei pe piața audiovizualului? Nu!”, a menționat Bunduchi.
Expertul a atras atenția asupra necesității de a restructura piața de publicitate în așa fel, încât să existe anumite restricții, iar unui post de televizune să nu-i revină mai mult de 20% din segmentele pieții.
La rândul său, expertul în legislația mass-media, Eugeniu Rîbca, a fost de părerea că autoritățile nu au o viziune strategică asupra dezvoltării domeniului audiovizualului și nu privesc lucrurile în ansamblu. Adevăratul scop al acestor inițiative legislative, în opinia lui Rîbca, este introducerea noilor prevederi privind aplicarea unor sancțiuni mai dure. Totodată, expertul a mai spus că este de datoria parlamentului să controleze periodic modul de aplicare a legislației în activitatea radiodifuzorilor.
Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a susținut necesitatea adoptării unui nou Cod al audiovizualului, care a fost deja elaborat de către societatea civilă și are expertize pozitive din partea comunității europene. În același timp, Nadine Gogu s-a arătat îngrijorată de faptul că există riscul ca unele posturi independente, care nu au finanțări din partea unor "sponsori", să ajungă în prag de faliment și chiar să dispară. Ea a propus ca în paralel, să fie create mecanisme de susținere a acestor radiodifuzori.
Lorena Bogza, jurnalistă la PRO TV Chișinău, și-a exprimat îndoiala că posturile tv independente vor reuși să găsească investiții pentru a face emisiuni de calitate. În opinia ei, cetățenii din R. Moldova nu ar trebui să fie lipsiți de posibilitatea de a privi emisiuni interesante în locul unor programe autohtone, de o calitate mai joasă.
În cadrul dezbaterilor s-a vorbit și despre faptul ca cele două proiecte să fie comasate în unul singur, deoarece conțin mai multe momente comune în abordarea problemelor din domeniul audiovizualului. După ce pe marginea lor se vor pronunța toate instituțiile vizate, propunerile urmează să fie discutate în cadrul Comisiei parlamentare pentru mass-media.
Sursă foto: ipn.md