Prezentul studiu de caz urmărește reacția mai multor portaluri informaționale la o conferință de presă susținută la finele lunii iulie de liderul ”Partidului Nostru” Renato Usatâi.
Scopul studiului de caz e să sugereze celor interesați modalități de a determina măsura în care știrile de la conferințele de presă merită credibilitatea cititorilor. Pentru aceasta vom analiza produsele mediatice oferite cititorilor prin prisma obligațiunilor profesionale ale jurnaliștilor, cea mai scurtă cale de evaluare a calității știrilor, în cazul nostru. Așadar, reper pentru testarea știrilor va servi gradul în care respectivele știri răspund unor rigori profesionale, fără de care jurnalismul își pierde legitimitatea. E în firea lucrurilor: fiecare meserie are un câmp ocupațional distinct – medicul tratează, procurorul investighează, judecătorul judecă, jurnalistul informează. Nota bene! Jurnalistul nu dezinformează, nu manipulează, ci informează. Altfel spus, jurnalist este acela care colectează informația, o prelucrează, o verifică la veridicitate și o oferă cetățenilor. Jurnalistul colectează informația de oriunde poate, inclusiv de la conferințe de presă, dacă apreciază tematica acestora drept importantă pentru public. O precizare: conferința de presă poate fi motiv pentru o știre și nu știrea însăși, mai ales, dacă este anunțată o temă incendiară ce conferă din start informației caracter conflictual. Or, la conferință nu vin toate părțile implicate în vreun conflict.
Așadar, pe 27 iulie 2015 liderul ”Partidului Nostru” Renato Usatâi a invitat mass-media la conferința de presă, pe care a intitulat-o “Prezentarea probelor şi schemelor cum a fost furat miliardul din sistemul bancar şi finanţarea din exterior a PLDM”. Tema banilor, în general, este una extrem de atractivă pentru cititori, de aceea era de așteptat, ca mass-media să n-o ignore. Iar miliardul dispărut face tema și de stringentă actualitate, indiferent cine o abordează – un bancher, un procuror sau un politician. Până la urmă jurnalistul decide ce informație la temă să ofere cititorului său ca să-l fidelizeze, să-l determine să-i rămână și mai departe cititor.
Să urmărim ce au oferit cititorilor lor câteva portaluri de știri.
În ziua conferinței de presă, pe 27 iulie, portalul politics.md a propus cititorilor săi două știri, preluate și de portalul point.md. Prima știre era intitulată ”Filat se pregătește să părăsească R. Moldova”.
Dacă citim știrea, constatăm că ea are un titlu speculativ. Unul corect, scris de un reporter onest, ar fi fost: ”R. Usatâi: Filat se pregătește să părăsească R. Moldova”. Deși știrea se bazează pe o sursă concretă de informație, o aflăm abia după lecturarea titlului și primei propoziții, fapt ce generează bănuiala rezonabilă că autorul a dorit să credem știrii din capul locului. În plus, pentru că-i o știre cu caracter conflictual, lipsește sursa a doua, iar reporterul nici nu a încercat s-o caute (a uitat? s-a lenevit?). Reporterul ”a mai uitat” și de faptul că o conferință de presă poate fi motiv de știre și nu știrea propriu-zisă. Este ridicol să crezi că la o conferință de presă organizatorii vor invita și oponenții lor. Oponenții rămân a fi găsiți de jurnaliști, dacă aceștia doresc informarea cititorului. În cazul concret știrea ne oferă șanse minime să-i credem, indiferent cât adevăr conține.
A doua știre la temă era intitulată: ”DOCUMENT // Zeci de milioane furate de la BEM pentru a promova imaginea lui Filat”. De data aceasta sursa de informație (”politicianul Renato Usatîi”), o aflăm abia din propoziția a treia. Mai observăm tonalitatea fermă, fără drept de apel, conținută în titlu, amplificată și de cuvântul ”DOCUMENT”, or, răzbate clar intenția autorului de a ne face să credem fără rezerve știrii, încă până a o citi. Tocmai acest lucru ar trebui să ne pună în gardă. Și, dacă nu regăsim în text ce crede și sursa vizată direct (V. Filat), cel mai indicat ar fi să neglijăm știrea, dar și efortul reporterului de a ne ”informa” în atare manieră.
În general, informația parvenită de la politicieni ori de la partide necesită să fie tratată cu toată prudența, dat fiind că scopul acestora este să acceadă la putere, iar lupta pentru putere determină partidele și politicienii, mai ales, într-o democrație fragilă, să utilizeze nu chiar cele mai ortodoxe procedee. Iar mass-media nu trebuie să devină cutie de rezonanță a partidelor, ci să caute adevărul. Anume acest lucru nu l-a făcut politics.md. Dacă-l făcea, oferea mai multă informație cititorului său, luând în calcul și faptul că declarațiile de la conferința de presă erau făcute pe finalul negocierilor pentru formarea unei alianțe de guvernare, unde PLDM era parte.
În acest sens portalul noi.md a procedat mult mai corect și mai onest cu cititorii săi, pe care în aceeași zi de 27 iulie îi informa printr-o știre cu titlul: ”Reacția PLDM la declarațiile lui Usatîi: O dezinformare a cărui scop este promovarea intereselor altui stat”. În cazul dat reporterul, pur și simplu, a prezentat judecății cititorului, în cadrul aceleiași știri, ambele poziții. Nu a încercat să-și impună propriul punct de vedere, nu a făcut dreptate cuiva, pentru că nu e prerogativa reporterului. A făcut ceea ce trebuia să facă.
Nu e și cazul portalului unimedia.info care, în aceeași zi, publica știrea cu titlul: ”Schimb de replici între Usatîi și PLDM: O dovadă în plus că suntem ţinta celor care nu-şi doresc o alianţă proeuropeană”. Citim știrea și, s-ar părea că-i scrisă bine, dacă prezintă opiniile ambelor părți intrate în conflict. Vom atrage, însă, atenția la, cel puțin, două elemente care pot dinamita corectitudinea știrii. În primul rând, titlul ne vorbește de un schimb de replici între două părți, dar citează numai o parte, fapt ce pune la încercare imparțialitatea autorului. În rândul al doilea, pasajul despre aceea că R. Usatâi ”solicită și Ambasadei SUA să verifice cazul. Asta chiar dacă, anterior, declara că dacă va ajunge la putere, va transforma misiunea diplomatică americană într-un karaoke.”, de asemenea, pune sub semnul întrebării lipsa de părtinire a reporterului, de rând ce ”luptă” cu un protagonist și se face, parcă, avocatul altui protagonist al știrii. Prin urmare, nu putem crede nici acestei știri, chiar dacă avem prezente pozițiile celor două părți conflictuale, deoarece autorul ei, deși stângaci, încearcă să ne încline să gândim așa cum dorește el. Ar putea, bineînțeles s-o facă, dar, să zicem, în cadrul unui comentariu sau al unui articol analitic, cu probe și argumente corespunzătoare. Știrea, însă, are alt imperativ - news not views!
Spre sfârșitul zilei de 27 iulie portalul informațional ziarulnational.md publica următoarea știre: ”Un american l-a scos în vileag pe Renato Usatîi: „A prezentat DOCUMENTE FALSE”. Această știre ne oferă și mai multă informație: ce-a afirmat R. Usatâi, ce-au răspuns liberal-democrații, ce a scris un blogger american și ce crede fostul premier I. Sturza despre declarațiile ”controversatului om de afaceri și primar de Bălți”. S-ar părea, avem la ce să medităm. Dar ne pune în gardă titlul (nu până la capăt de corect și neutru) care ne indică CE să gândim și nu LA ce să gândim. El nu esențializează textul știrii, ci acoperă doar o parte din conținut, iar sintagma ”l-a scos în vileag” parcă ne-ar impune și pe noi să credem că anume acesta-i adevărul pur. Presimțirea inițială că titlul dorește să ne influențeze de ceva este întărită/confirmată de textul știrii care vine să ne convingă până la capăt că ceea ce a afirmat un protagonist nu este adevărat, pentru că alți trei protagoniști afirmă altceva. Știrea, deși conține mai multe atu-uri ce i-ar conferi greutate - temă ”fierbinte”, protagoniști proeminenți, citate reproduse cu acuratețe, nu ne înlătură bănuiala că-i părtinitoare, de rând ce se războiește cu cineva și, indirect, apără pe altcineva. Bănuiala se amplifică, mai ales, când la trei zile de la conferința de presă, pe 30 iulie, același portal ziarulnational.md publica și următoarea știre: ”FOTO // Oameni din anturajul lui Renato Usatîi sunt implicați în SCHEME DE SPĂLARE DE BANI de la BEM”. Știrea începe astfel: „Candidatul cu numărul 6 în lista „Partidului Nostru” la funcția de consilier municipal pentru Chișinău, Vitali Cebanu, a falsificat o serie de documente, care i-au permis să contracteze un credit în valoare de 7 000 000.00 lei de la filiala nr 1. a Băncii de Economii S.A.”, afirmă deputatul liberal Iurie Chirinciuc, care aduce și o serie de dovezi în acest sens. Chirinciuc scrie pe blogul său că Renato Usatîi fie nu este la curent, fie protejează membrii echipei sale, care sunt și ei implicați în scheme de spălare de bani de la BEM”. Urmează un lung citat din postarea pe blog a deputatului, o poză cu o pretinsă schemă de spălare a banilor și încheierea: ”Renato Usatîi nu a reacționat, deocamdată, la acuzațiile lui Chirinciuc”.
Știrea dată ne aduce, parcă, argumente în plus ca să-i credem: o sursă ”beton” – un deputat (pe atunci încă deputat) de la alt partid decât PLDM, și, deci, mai credibilă, poza reprodusă a schemei de delapidare a fondurilor etc. Dar, atare știri trebuie să genereze întrebări oricui consideră nimerită o abordare prudentă a textelor de presă, de exemplu, în cazul dat: de ce pe blog apar asemenea subiecte, dacă autorul are o tribună de exprimare mai potrivită – cea a Parlamentului? De ce textul este preluat mecanic de către portal și nu este mai întâi verificat la veridicitate? De ce portalul așteaptă ca R.Usatâi să reacționeze ”la acuzațiile lui Chirinciuc” și ce reacție așteaptă? Nu cumva crede că R.Usatâi va da dreptate deputatului-blogger?! Deci, dacă un text de presă nu ne oferă răspunsuri la toate aceste întrebări, el merită să fie ignorat, numai dacă nu căutăm în el o confirmare a propriilor convingeri, mai ales, ideologice. Dar asemenea texte, să fie clar, nu sunt de presă, sunt de partid, cele mai plictisitoare dintre toate și, în primul rând, pentru că sunt previzibile ca și conținut. Or, e firesc pentru ființa umană, deschisă la minte, să caute în texte de presă informație, adică ceea ce nu a știut până la lecturare și, după lecturare, să nu rămână cu sentimentul apăsător că a fost mințit. Nu-i vorbă, și lecturarea unui text manipulator este utilă, în sensul că afli ceva nou: pe cine dintre reporteri sau ce portaluri să ignori în continuare, pentru a nu pierde timpul. Dar să fim de acord, am putea trăi și fără asemenea experiențe.
Concluzie generală: știrile pot informa, dar și dezinforma, și manipula.
Recomandare generală: știrile trebuie tratate cu prudență și, când e posibil, testate la veridicitate.
Studiul de caz a fost elaborat în cadrul proiectului "Libertatea de exprimare și dezvoltarea mass-media în Europa de Est, de Sud-Est și Caucazul de Sud" implementat de CJI cu sprijinul Deutsche Welle Akademie și finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Germania.
Astăzi nu există evenimente
Ro
En
Рy