Dosarul Caravita. Fraudă și manipulare

Expunerea temei
Recent, administratorul companiilor Caravita SRL şi Business Estate Investment SRL, Ion Rusu, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul spălări de bani care a cauzat prejudicii în proporţii deosebit de mari Băncii de Economii.
Anterior, mai multe instituţii media au scris despre arestarea proprietarilor firmei CARAVITA în contextul fraudelor de la Banca de Economii. Procurorii anticorupţie au prezentat presei probe acumulate ca rezultat al perchezițiilor efectuate la sediul firmei sau la domiciliul proprietarilor. Procurorii afirmă că firmele Caravita şi Business Estate Investment au luat credite de la Banca de Economii pe care le-au transferat în bănci din Letonia. Dânşii au prezentat presei schematic modul în care erau oferite creditele neperformante de către BEM. O informație destul de complexă la prima vedere, care arată exact şi cu lux de amănunte cine se face vinovat de frauda de la Banca de Economii. Dar faptele se opresc aici.

Faptele
Instituțiile media analizate în acest studiu de caz au reflectat diferit subiectul, unele bazându-se exclusiv pe declarațiile organelor de anchetă, iar altele făcând legătura între acest caz și negocierile care aveau loc în acel moment pentru formarea unei coaliții de guvernare.

Publika.md în materialul ”DOSARUL fraudelor de la BEM. DEZVĂLUIRI în cazul perchezițiilor recente” prezintă declarațiile şefului Direcţiei Urmărire Penală a CNA, Bogdan Zumbreanu, care oferă detalii în urma perchezițiilor şi probe materiale. Urmează declaraţiile procurorului Adriana Beţişor care spune că ”că firmele Caravita şi Business Estate Investment au luat credite de milioane de lei de la Banca de Economii şi le-au transferat pe conturile unor firme cu conturi în bănci din Letonia”, iar schemele ilustrează modul în care erau disbursate creditele neperformante de către BEM.  
Alte titluri din aceeași serie indică şi asupra susținerii investigatorilor din străinătate (”Rețineri în cazul fraudelor de la BEM! Operațiunea procurorilor, sprijinită de investigatori din străinătate”), dar şi asupra faptului că aceste companii sunt investigate de anchetatori români (”Declarații CNA: Companiile percheziționate sunt investigate şi de anchetatorii români (VIDEO)”).
Ziarul de Gardă a specificat în articolul ”Nașul şi nepotul lui Vlad Filat au fost reţinuţi de CNA pentru 72 de ore” că în acel moment  ”între PD, PLDM şi PL se purtau negocieri pentru formarea unei coaliții de guvernare”. Şi ziarul TIMPUL a scris în materialul ”Naşul şi nepotul lui Vlad Filat, reținuți de CNA pentru 72 de ore. La operațiune a participat şi FBI” că ”…de mai multe zile au loc negocieri pentru formarea unui guvern (pro-european), iar presa a vehiculat inclusiv numele lui Vladimir Filat ca viitor premier”. 
Jurnal.md a menționat în articolul ”Nepotul şi naşul lui Filat în AREST pentru 30 de zile” că ”…potrivit procurorilor, în schema de fraudare de la Banca de Economii sunt implicate zeci de companii, printre care şi „Caravita”, specializată în achiziţionarea terenurilor.” Publicaţia mai inserează şi reacţia lui Vladimir Filat, care a declarat despre reţinerea rudelor sale că „…înţelege contextul”. „Nu cred în coincidențe”.
În materialul ”Foștii șefi de la Banca de Economii, Ilan Shor și Viorel Barca, AUDIATI repetat în dosarul BEM – VIDEO”, Protv.md a specificat faptul că ”foștii șefi ai Băncii de Economii Ilan Shor și Viorel Barca au fost audiați repetat de procurori și ofițerii CNA în dosarul Băncii de Economii. Cei doi sunt învinuiți de încălcarea regulilor de creditare și abuz în serviciu și se află sub control judiciar”. Se mai face referire și la faptul că ”…până acum au fost făcute zeci de percheziții, în prezent 10 persoane sunt învinuite pe aceste dosare. … foștii premieri Iurie Leancă și Chiril Gaburici, viceguvernatorul BNM, dar și Ministrul Finanțelor, Anatol Arapu au fost audiați în calitate de martori în acest dosar”. 

Probleme de conduită profesională
Concurenţa, exclusivitatea, operativitatea sunt câteva dintre argumentele invocate de instituțiile de presă pentru a-şi justifica omisiunile profesionale, dar care, sunt de natură să provoace schimbări majore de opinie în societate cu efecte asupra vieţii politice, economice sau sociale. În contextul concurenței și al operativității - elemente specifice spațiului mediatic - instituțiile media uneori speculează subiectele de interes public, astfel, ştirile capătă un caracter unilateral şi neverificat.

Să revenim la subiectul anunţat.
Redacţiile amintite s-au concentrat pe aspectul de marketing şi au scos în evidenţă titluri care pot creşte tirajele. La fel, şi conţinutul materialelor se concentrează pe aspectul politic al problemei, şi anume, pe faptul că arestările s-au produs în timpul negocierilor pentru formarea alianţei de guvernare, sugerând o presiune asupra PLDM şi în speţă asupra liderului acestei formaţiuni, Vlad Filat.
Publika TV face notă discordantă şi se concentrează pe componenta infracțională - creditele neperformante, oferind detalii de natură să sugereze vinovăţia acestor persoane. Singura televiziune de ştiri din ţară nu face efort pentru a afla mai multe şi se transformă în portavoce pentru procurori. Publika TV prezintă publicului schemele prin care au fost acordate creditele firmei respective şi circuitul internațional al banilor. Detaliu surprinzător: schemele oferite de procurori indică faptul că banii împrumutați de respectiva firmă au fost restituiţi Băncii de Economii într-o perioadă foarte scurtă.
Unul din principiile jurnalistice este de a trata cu suspiciune orice informaţie, în special, în situații dubioase, iar aceasta, ţinând cont de ultimul detaliu, este una dintre ele. Jurnaliştii nu au insistat asupra faptului că banii au fost restituiți, dar continuă să păstreze contextul creditelor neperformante oferite de Banca de Economii. Mai mult, atât Publika TV, cât şi ziarul Timpul oferă un detaliu nou în care afirmă că investigația este susținută şi de Biroul Federal de Investigații al SUA (FBI), oferind publicului, dar şi comunității jurnalistice un exemplu de manipulare a opiniei publice generat de o autoritate publică. Redacțiile respective nu au găsit de cuviință să ceară şi opinia biroului american. La doar câteva ore, Ambasada SUA la Chișinău a dezmințit acest fapt, demonstrând că atât procurorii, cât şi jurnaliștii au acționat incorect şi au prezentat informații denaturate.

Nicio instituție media nu a prezentat în ştirile sale detalii despre contractul de credit şi definiția creditelor neperformante. Mai simplu spus, nu au explicat modalitatea prin care un credit este declarat neperformant. Publicul nu cunoaşte termenii contractului - când au fost contractaţi banii, în ce condiţii, care este termenul scadent şi, cel mai important, de câte ori firma respectivă a depăşit termenele de restituire a creditului. Nu există nicio altă sursă de alternativă care ar oferi detalii asupra acestui caz. Nu cunoaştem reacţia băncii privind respectivele credite. Publicul a fost informat doar prin optica procurorilor.
Manipularea opiniei publice începe însă în momentul în care se sugerează din context că această firmă ar fi singura vinovată pentru dispariţia 1 mlrd. de euro din sistemul bancar al R. Moldova. Instituţiile de presă nu au oferit publicului comparația cifrelor 2,5 mln. euro atribuite firmei Caravita şi restul 997,5 mln. de euro cu adresă şi autori necunoscuţi. În acelaşi timp, presa nu a oferit un cazier prin care să arate în comparaţie care sunt sumele sustrase de alte firme şi ce alte nume importante din politica moldoveneasca sunt implicate în devalizarea Băncii de Economii.
Pro TV oferă un detaliu vag la acest capitol, informând că ”foştii şefi ai Băncii de Economii Ilan Shor si Viorel Barca au fost audiaţi repetat de procurori şi ofiţerii CNA în dosarul Băncii de Economii. Cei doi sunt învinuiţi de încălcarea regulilor de creditare şi abuz în serviciu şi se află sub control judiciar”. PRO TV însă se opreşte aici, oferind un cazier scurt şi irelevant, mai mult pentru a respecta rigorile genului, fără a oferi alte detalii relevante şi nu face decât să rămână în aceeaşi arie de abordare – superficială şi senzaţională.

În preambulul Codului Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova este stipulat faptul că jurnalistul îşi exercită profesia în scopul servirii interesului public, iar potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, interesul public este interesul societăţii (şi nu simpla curiozitate a indivizilor) faţă de evenimentele ce ţin de exercitarea puterii publice sau faţă de alte probleme care trezesc interesul societății sau al unei părţi a ei.

Principii jurnalistice
Unul din principiile nescrise ale jurnalisticii este faptul că insistența unei autorități publice asupra prezentării excesive a unui punct de vedere oficial comportă riscul manipulării opiniei publice. De regulă, acest lucru se produce prin intermediul conferințelor de presă, sau mai restrâns, a briefing-urilor, unde jurnaliștii sunt invitați pentru a multiplica un anume gen de informație. Fără o experiență bună în profesie jurnaliștii sunt primele persoane manipulate, după care expun societatea aceluiași risc. La capitolul asigurarea acurateței informației, Codul Deontologic tratează cu maximă exactitate maniera în care un jurnalist trebuie să procedeze în asemenea situație:
1. Jurnalistul prezintă informațiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor.
2. Jurnalistul solicită opinia tuturor părților relevante pentru subiect.
3. Jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din două surse independente una de alta.
4. Jurnalistul publică doar informațiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice.

Concluzii
În concluzie, vom consta că instituțiile de presă din Moldova au prezentat arestul proprietarilor firmei Caravita prin optica exclusivă a procurorilor, fără a căuta opinii de alternativă şi fără a oferi detalii care ar convinge publicul că decizia organelor de anchetă este corectă şi justificată. Presa s-a concentrat pe aspectul politic al problemei sau, dimpotrivă, a satisfăcut interesele instituţiilor şi persoanelor interesate de multiplicarea acestui subiect.

Studiul de caz a fost elaborat în cadrul proiectului "Libertatea de exprimare și dezvoltarea mass-media în Europa de Est, de Sud-Est și Caucazul de Sud" implementat de CJI cu sprijinul Deutsche Welle Akademie și finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Germania.