Eşti aici

Manipulare și neprofesionalism în reflectarea protestului de lângă casa democratului Vlad Plahotniuc

La 24 iulie 2015, un grup de persoane condus de președintele Partidului ”Casa noastră Moldova” Grigore Petrenco a protestat lângă un bloc de pe strada Bulgară din Chișinău, unde locuiește vicepreședintele Partidului Democrat (la acel moment deputat) Vlad Plahotniuc. Manifestanții cereau anularea deciziei de a majora tariful la curentul electric cu 37 la sută, întrucât considerau că din această creștere ar avea de câștigat firmele intermediare, care ar fi controlate de Vlad Plahotniuc.

Majoritatea posturilor TV au făcut știri despre manifestație, în care anunțau că un grup de persoane protestează și a decis să rămână peste noapte, în corturi, în apropiere de locuința democratului. Știri la acest subiect au fost făcute și în zilele următoare, întrucât protestatarii au rămas timp de o săptămână în corturi lângă casa lui Vlad Plahotniuc.

Posturile TV Prime și Publika TV (în care Vlad Plahotniuc deține acțiuni) au prezentat a doua zi după instalarea corturilor știri despre revolta de pe strada Bulgară. Forma în care au făcut-o însă nu corespunde rigorilor unei știri care informează. Dimpotrivă, constatăm o serie de elemente caracteristice dezinformării și manipulării.

Președintele Partidului "Casa Noastră Moldova", Grigore Petrenco, lider al mișcării extremiste Antifa, a aruncat aseară, împreună cu mai mulți activiști ai grupării, cu grenade fumigene și a provocat altercații în timpul unui protest neautorizat”, se spune în prima parte a știrii transmise la Publika. Faptul descris pare să fie adevărat, întrucât este prezentată și o secvență video în care se vede fum, oameni alergând și politicianul Grigore Petrenco.

Ignorarea cu bună știință a rigorilor scrierii unei știri
În întreaga știre nu există informații care ar răspunde la câteva dintre întrebările obligatorii în baza cărora este construită o știre: Ce s-a întâmplat? Unde s-a întâmplat? Cine a făcut-o? De ce? Care sunt consecințele?

A fost omisă o parte din informație, ceea ce este una dintre tehnicile de manipulare. Consumatorii află doar că Petrenco, care este prezentat atât ca președinte de partid, cât și ca ”lider al Mișcării extremiste Antifa”, organizație despre care publicului nu i se oferă alte detalii, a făcut ceva rău - a aruncat cu fumigene. De ce a făcut-o și în ce condiții jurnalistul nu spune (poate fi drept răspuns la acțiunile poliției). În mod firesc, Petrenco ar fi trebuit să fie întrebat despre asta, la fața locului sau a doua zi, când a fost făcută știrea. De ce a fost organizat protestul neautorizat, la fel, jurnalistul nu a menționat. Unde a fost organizat protestul tot nu este clar, întrucât localizarea pe ”o stradă din centrul capitalei” nu vorbește despre nimic. Acea stradă putea fi la fel de bine una dintre străzile pe care se află Parlamentul, Guvernul, Președinția sau vreun minister. Or, manifestanții nu s-au adunat lângă o clădire de stat, ci anume lângă domiciliul unui politician, lucru care prezintă interes jurnalistic, dar reprezintă și o informație obligatorie pentru o știre corectă.

Manipulare prin imagini şi text
În consecință, consumatorii nu află una dintre cele mai importante informații: de ce oamenii au ieșit în stradă? Ce i-a nemulțumit? Răspunsul l-am aflat din știrile altor posturi TV (de exemplu PRO TV în știrea ”Vlad Plahotniuc are vecini noi! Mai multe persoane si-au instalat corturile langa blocul democratului in semn de protest: "Ne aflam langa vizuina unui monstru" - VIDEO) - au cerut anularea majorării tarifelor la curentul electric și gaz. Astfel, a fost folosit procedeul estompării faptelor prin oferirea de alte detalii menite să distragă atenția.

Și imaginile au fost alese astfel, încât să nu fie văzute pancartele protestatarilor cu diferite mesaje anti-Plahotniuc și pe care era desenat Vlad Plahotniuc în diferite combinații peiorative (vezi pe copertă).

”Mai mulţi oameni, inclusiv jurnalişti, au avut de suferit în timpul confruntărilor. Protestatarii lui Petrenco au intrat în conflict cu forţele de ordine și cu agenții unei companii de pază (...)”, aflăm din  știrea de la Publika.md , fără să existe vreun citat de la cineva care a avut de suferit sau vreun fragment sonor. În schimb, din știrea ”Avocata Ana Ursachi și două echipe de jurnaliști, agresate în faţa casei lui Plahotniuc” publicată de Unimedia.md aflăm că acele ”confruntări” au avut loc între agenții unei companii de pază, "Argus", care ar aparține lui Vlad Plahotniuc, și protestatari.

Trimitere la analiști anonimi şi substituirea problemei
În schimb, s-a încercat deturnarea mesajului și discreditarea persoanei, ceea ce, din nou, este un procedeu de manipulare, regăsit și în cartea lui Vladimir Volkoff. Acesta este împletit cu un procedeu de dezinformare: răspândirea unei idei sau zvon, care are menirea să distragă atenția de la esența problemei, să discrediteze o persoană sau un grup și să creeze în schimb panică. Astfel, atenția cititorului este canalizată în altă direcție și, în consecință, acesta își poate forma o atitudine ostilă față de o anumită persoană sau grup.

Zilele trecute, unii comentatori politici au declarat că în spatele acestor acţiuni ar sta fostul ideolog al PCRM Marc Tkaciuk. Protestele sunt un lucru benefic, spune Andrei Andrievschi, însă ele ar putea fi deturnate de către cei care le gestionează din umbră: "Revenirea lui Marc Tkaciuk din Rusia a coincis deloc întâmplător cu intenţia foştilor colegi din aripa radicală a PCRM de a organiza proteste" - un asemenea pasaj, care se regăsește în știrea de la Publika TV nu își poate găsi loc sub nicio formă într-o știre profesionist redactată, atâta timp cât nu este însoțit cel puțin de opinia celor vizați. În plus, cititorii merită să știe cine este și ce greutate are expertul citat (despre el nu este spus nimic în știre) și cine sunt alți ”analiști” care ”nu exclud repetarea violenţelor din 7 aprilie 2009, când au fost devastate sediile Parlamentului şi Preşedinţiei”.

Titlul știrii este și el manipulator și incomplet: ”În goana după gratii. Grigore Petrenco a aruncat cu grenade fumigene”. Fără ca în text să existe vreo trimitere la spusele poliției despre cum pot fi calificate acțiunile lui Grigore Petrenco, jurnalistul aproape că dă un verdict: Petrenco va ajunge după gratii.

Astfel, această știre, care ar fi trebuit să anunțe că un grup de oameni nemulțumiți de majorarea tarifelor a protestat lângă casa unui politician pe care îl văd responsabil pentru asta, a ”informat” despre altceva: că un politician extremist, ghidat din umbră de un altul, a comis acțiuni de destabilizare a situației în centrul Chișinăului și ar putea genera o repetare a ”momentului 7 aprilie 2009”. Pornind de la un eveniment public, jurnaliștii au distorsionat mesajul în mod intenționat, camuflând realitatea și esența problemei și răspândind un mesaj manipulator prestabilit.

Exploatarea scandalului în detrimentul fondului problemei
Unele instituții media (Agora sau Unimedia, de exemplu) au tratat acest subiect (în prima zi), ca pe orice altă știre despre un scandal și nu au mers la ”fondul problemei”. Astfel, știrile lor nu conțin, elementar, răspuns la întrebarea: dincolo de scandal și incidente, de ce a protestat acel grup de oameni? Și de ce anume în acel loc, lângă locuința unui politician, și nu într-o piață publică?

Faptul că cele două portaluri au fost interesate mai mult de elementul de scandal este confirmat și de neglijarea regulilor știrii: sunt descrise acțiunile (care pot fi puse la îndoială) ale unor persoane fără ca jurnalistul să fi discutat cu ele. Agora, de exemplu, a făcut știrea din preluările de la Jurnal și Publika, care nu conțin (așa cum e corect jurnalistic), și opiniile persoanelor pomenite în context negativ. Iar jurnaliștii care au realizat știrile la Agora și Unimedia nu au făcut efortul de a-i contacta pe cei despre care scriu pentru a verifica faptele sau pentru a le lua o reacție. Acest lucru ar fi adus claritate subiectului și ar fi explicat de ce s-au întâmplat anumite lucruri.

Studiul de caz a fost elaborat în cadrul proiectului "Libertatea de exprimare și dezvoltarea mass-media în Europa de Est, de Sud-Est și Caucazul de Sud" implementat de CJI cu sprijinul Deutsche Welle Akademie și finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Germania.