Sondajele de opinii făcute ca la carte sunt absolut necesare. Ele, de exemplu, pot indica starea de moment în societate, pot contura anumite tendințe, pot sugera măsuri de intervenție pentru menținerea echilibrului social etc. Mai prost e că nu întotdeauna putem verifica dacă un sondaj ori altul e făcut ca la carte. Și mai prost e că despre rezultatele sondajelor, de regulă, aflăm din mass-media care, inadmisibil de des, ni le prezintă distorsionat.
Un prim exemplu: pe 12 octombrie 2015 un portal de știri ne anunța:
”(SONDAJ) Moldovenii nu mai vor în UE; Uniunea Euroasiatică, mai atractivă”. Și mai departe:
”Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum și ar trebui de ales între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau Uniunea Euroasiatică, 36,7% din cetăţeni ar vota pro-UE, în timp ce 40,9% pro-UV. Datele sondajului mai arată că 11,7% dintre cei chestionați nu au putut da un răspuns concret pentru ce ar opta ei în cadrul unui eventual referendum. Alți 6,1% din respondenți spun că nu s-ar prezenta la vot, în timp ce 4,6% din cetățeni au răspuns că nu știu pentru ce ar opta”. http://independent.md/sondaj-moldovenii-nu-mai-vor-in-ue-uniunea-euroasiatica-mai-atractiva/
Nu credem că autorul știrii a vrut să ne mintă. Probabil, n-a înțeles datele sondajului și a scris așa cum a putut căci, dacă 36,7% din cetăţeni ar vota pro-UE, înseamnă că nu toți ”
moldovenii nu mai vor în UE”, cum sugerează titlul știrii. Autorul, dacă analiza datele, observa, poate, că peste 16 la sută dintre respondenți n-au dat un răspuns concret și nu știu, deocamdată, pentru ce ar opta. Iar dacă mai lua în calcul marja de eroare de circa plus/minus 3%, cu siguranță, scria altfel știrea.
Un alt portal de știri, pe 29 septembrie 2015 ne comunica: ”
SONDAJ: Renato Usatîi se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației”. O primă întrebare-nedumerire ar fi: în rândul populației sau în rândul respondenților?! Întrebarea este rezonabilă, dacă știrea ne spune că R. Usatîi este creditat cu ”...
31% din numărul celor care au indicat un nume. Dacă includem aici și numărul celor care nu au răspuns la întrebare sau au indicat că nu au încredere în nimeni, atunci cota de încredere de care se bucură liderul PN scade până la aproape 9%. La întrebarea deschisă, unde respondenții au trebuit să indice ei personalitatea politică în care au încredere pe primele două poziții s-au clasat la fel Renato Usatîi și Igor Dodon. De menționat că peste 70% din respondenți nu au indicat niciun nume”.
http://agora.md/stiri/12987/sondaj-renato-usatii-se-bucura-de-cea-mai-mare-incredere-in-randul-populatiei Dacă-i așa, cât adevăr conține titlul?!
Rezultatele sondajului realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor, prezentate pe 12 octombrie, au fost pe larg mediatizate. Dar cum? Iată câteva titluri:
”
Un nou sondaj: Usatîi și Dodon, lideri în preferințele electoratului” (ale electoratului, oare!?);
http://deschide.md/ro/news/social/20006/(FOTO)-Un-nou-sondaj-Usat%C3%AEi-%C8%99i-Dodon-lideri-%C3%AEn-preferin%C8%9Bele-electoratului.htm
”
Sondaj: Schimbări radicale în Parlament. O nouă majoritate în cazul unor noi alegeri” (chiar atât de categoric?!).
http://politik.md/articles/sondaje/sondaj-schimbari-radicale-in-parlament-o-noua-majoritate-in-cazul-unor-noi-alegeri/34386/;
Să comparăm două titluri și să găsim diferențele: ”
Plahotniuc, considerat de cetățeni drept principalul vinovat pentru situația din țară”,
http://point.md/ro/noutati/politica/plahotniuc-considerat-de-cetatzeni-drept-principalul-vinovat-pentru-situatzia-din-tzara și
”Plahotniuc, principalul vinovat pentru situaţia din Republica Moldova // SONDAJ”. În știrea cu primul titlu autorul insistă că Plahotniuc este considerat, totuși, de către cetățeni drept vinovat pentru situația din țară, pe când în știrea cu titlul al doilea autorul precizează: ”
Oligarhul Vladimir Plahotniuc este vinovat pentru situaţia în care s-a pomenit Republica Moldova, consideră cei mai mulţi dintre participanţii la un sondaj realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova”.
http://www.jurnal.md/ro/politic/2015/10/12/plahotniuc-principalul-vinovat-pentru-situatia-din-republica-moldova-sondaj/ Ați sesizat diferența? Asta trebuie să căutăm în munca reporterilor - exactitate și acuratețe în scrierea știrilor, cum ar fi, bunăoară, și în cazul celei intitulate: ”
Sondaj: 79% dintre moldoveni optează pentru alegerea directă a şefului statului”.
http://trm.md/ro/social/sondaj-79-dintre-moldoveni-opteaza-pentru-alegerea-directa-a-sefului-statului/ În caz contrar putem deveni ușor ținta manipulărilor, pentru că nu toate știrile sunt scrise cu bună-credință. Să amintim de o știre din precedenta campanie electorală, publicată pe 22 iunie 2015, și intitulată:
”Sondaj: Zinaida Greceanîi, candidatul favorit în turul II în Chişinău”.
http://sputnik.md/politics/20150622/597537.html Cine a câștigat alegerile în Chișinău cunoaștem și este un motiv în plus pentru a trata cu toată prudența astfel de produse pretins mediatice. Unde mai pui că există suficiente cazuri, în care diferenţa dintre datele sondajelor şi rezultatele alegerilor constituie mult mai mult de plus/minus 3 la sută. În Rusia, de exemplu, în alegerile din 1996, diferenţa a constituit 15%!
Nu există legi care să interzică mass-mediei să utilizeze date din sondaje de opinii, precum nu există legi care s-o împiedice să fie cu adevărat precaută. Bunăoară, Corporaţia britanică BBC, din proprie iniţiativă, şi-a asumat nişte reguli, pe care le respectă, şi anume:
În plus, BBC a propus ca în cazul sondajelor să fie furnizate informaţii suplimentare: autorul sondajului, perioada în care a fost efectuat, eşantionul, geografia, metodologia, chestionarul etc.
În Olanda, ziarele serioase au adoptat o normă autoasumată – să nu publice rezultatele sondajelor de opinii pe prima pagină.
Sunt practici bune de preluat și, cât mass-media noastră le ignoră, poate, și noi, cititorii, să ignorăm informația trunchiată sau, și mai rău, manipulatoare despre sondaje pe care ne-o oferă.
______________________
Acest material este publicat în cadrul proiectului "Libertatea de exprimare și dezvoltarea mass-media în Europa de Est, de Sud-Est și Caucazul de Sud", implementat de CJI în perioada mai-noiembrie 2015, cu susținerea Deutsche Welle Akademie și finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Germania.
Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.
Ro
En
Рy