Joi, 15 octombrie, Parlamentul Republicii Moldova a votat unanim pentru ridicarea imunității liderului Fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), ex-premierul Vlad Filat, în temeiul cererii Procurorului General. Ulterior, deputatul PLDM a fost reținut de colaboratorii CNA pentru 72 de ore.
Duminică, după expirarea termenului regulamentar de reținere, la ședința de judecată, care a durat peste șase ore, s-a luat decizia privind arestarea pentru 30 de zile a ex-premierului Filat.
Cât de profesionist a relatat presa despre acest caz? Ne referim la presă în general, dar și la cea cu reputația ”anti - Filat”, pentru că, volens-nolens, cetățenii au stat cu ochii în special pe televiziunile și portalurile de știri care aparțin oponenților politici ai fostului premier – pentru a compara și a trage concluziile de rigoare.
Deși în R. Moldova nu este pentru prima dată când unui deputat i se retrage imunitatea pentru a fi deferit justiției, în cazul Filat presa a reacționat prompt la tot ce se întâmplă, prezentând știri expres la fiecare etapă nouă. Totuși, o bună parte a mass-media a tratat subiectiv acest caz, făcând abstracție de principiul prezumției nevinovăției, depășindu-și atribuțiile profesionale, adesea exagerând sau interpretând faptele după bunul plac.
Încălcarea prezumției nevinovăției
Potrivit Constituției, ”orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale” (art. 21). Jurnaliștii sunt îndemnați și de Codul deontologic al jurnalistului din R. Moldova să respecte prezumţia de nevinovăţie şi să ia în considerare că ”orice persoană este nevinovată până la pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile împotriva sa”.
Cu toate acestea, jurnaliști de la cele mai diferite instituții de presă, nu doar de la cele considerate din start ”anti – Filat”, au lansat în spațiul public ideea că știu deja ce probe au fost găsite în urma perchezițiilor și că pe Vlad Filat îl așteaptă 15 ani de pușcărie, fără a face trimitere cel puțin la vreun articol din codul penal, dacă nu la surse credibile din justiție. Pur și simplu, suntem anunțați din titlu, cu majuscule, despre „probele relevante” și cei „15 ani de închisoare”.
Un text de pe portalul Today.md, apărut pe 16 octombrie și intitulat ”ILAN ȘOR | „Filat mă șantajează din 2010” conferă faptelor din autodenunțul lui Ilan Shor act de veridicitate, prezentându-le drept autentice, care s-ar fi produs cu adevărat în realitate. (http://www.today.md/ro/news/politic/1184/ILAN-%C8%98OR-|-%E2%80%9EFilat-m%C4%83-%C8%99antajeaz%C4%83-din-2010%E2%80%9D.htm).
O ”știre” apărută pe www.publika.md, pe 16 octombrie, cu titlul pretins senzațional: ”Legătura dintre Filat, Țopa și Platforma DA. Ce s-a aflat în timpul perchezițiilor din casa liderului PLDM” încearcă să lege într-un singur text mai multe presupuneri, bazate exclusiv pe zvonuri, nu pe fapte. O reproducem în întregime:
”Prezența unuia dintre avocații care au asistat, ieri, la perchezițiile din casa liberal-democratului PLDM Vlad Filat ridică mai multe semne de întrebare care ar putea pune punct în istoria legăturii lui Filat, Țopa și Platforma DA, scrie moldova24.info.
Bloggerul Eugen Luchianiuc a sesizat din LIVE-ul transmis de Today.MD faptul că acesta a venit la locuința de la Telecentru cu o mașină cu numere de înmatriculare germane. Potrivit lui Luchianiuc, mașina cu care a venit avocatul este înregistrată în aceeași localitate relativ mică în care își are reședința și Andrei Năstase, finul de cununie și avocatul lui Victor Țopa – Bad Homburg.
Nu este deloc stranie această coincidență, mai ales că anterior s-a mai scris despre legăturile strânse dintre Vlad Filat, Victor Țopa și Platforma DA. Legături pe care Filat nu le-a negat, din contra, a declarat că se mândrește cu ele.
Amintim că, anterior, presa a publicat poze de la întâlnirea lui Victor Țopa cu Vlad Filat la Frankfurt la data de 1 aprilie 2015, unde cei doi au pus la cale planul de preluare a puterii prin interrmediul Platformei DA, dar și tranzacția cu Jurnal TV”. ((http://www.publika.md/legatura-dintre-filat-topa-si-platforma-da-ce-s-a-aflat-in-timpul-perchezitiilor-din-casa-ex-liderului-pldm_2425161.html).
Astfel, de la numărul automobilului avocatului, pe care cineva l-a observat în timp ce avocatul asista la operațiunile de percheziție la domiciliul lui Filat, s-a ajuns până la… planul de preluare a puterii prin intermediul Platformei DA! Cititorului i se sugerează că în spatele acestor manevre de ”preluare a puterii” ar sta nu altcineva decât Vlad Filat.
Prezentarea informației incomplete
A prezenta incomplet informația înseamnă a minți? Știu că mulți nu ar dori să răspundă la această întrebare. Primul lucru care atrage atenția unor cititori avizați - și îi am în vedere pe cei care au vizionat pe www.privesc.eu ședința Parlamentului din 15 octombrie 2015 -, este faptul că presa, cu mici excepții, aproape a trecut cu vederea discursul deputatului Filat în plenul Parlamentului. Conștient, inconștient? Sau, poate, jurnaliștii nu au mai considerat importante declarațiile unui deputat căruia i-a fost ridicată imunitatea?
În locul discursului din parlament, Publika TV, de exemplu, dă o știre însoțită de video, „REACŢIA DURĂ a lui Vlad Filat după ce procurorul general i-a cerut ridicarea imunităţii (VIDEO)” (http://www.publika.md/reactia-dura-a-lui-vlad-filat-dupa-ce-procurorul-general-i-a-cerut-ridicarea-imunitatii-video_2424311.html), dar nu de la parlament. Titlul induce în eroare, deoarece cititorul poate crede că aceasta a fost reacția deputatului în discursul său din Parlament. În finalul știrii, jurnaliștii scriu: ”În concluzie, Vlad Filat şi-a cerut iertare de la cetăţenii Republicii Moldova: "Am deja calea mea, o să-mi fac dreptate, iar voi cetăţenii ţării tot aveţi de ales. Voi luptaţi pentru libertatea voastră de cetăţeni, pentru demnitate şi nu vă lăsaţi duşi de acest show mediatic, care are drept obiectiv să schimbe accentele. Şi iertaţi-mă că nu am reuşit să fac mai mult. Vă mulţumesc". Rupte din context, scuzele lui Filat capătă cu totul alt sens decât cel inițial. Fraza „În concluzie, Vlad Filat şi-a cerut iertare de la cetăţenii Republicii Moldova” mai curând poate fi înțeleasă ca o recunoaștere a crimei. În plus, ea produce confuzie, pentru că și în discursul său din Parlament Filat a adus niște scuze: „Îmi cer scuze în primul rând de la părinții mei, și de la familia mea, și de la cetățenii R. Moldova pentru că am fost complice în toată această perioadă”, având în vedere complicitatea cu PDM și cu Vlad Plahotniuc, pe care l-a vizat de mai multe ori în acel discurs.
Coordonarea, ca mijloc de manipulare
E foarte interesant fenomenul pe care îl atestăm tot mai des în mass-media din R. Moldova - un număr de instituții de presă lansează în același interval de timp unul și același material. Instituțiile respective acceptă în acest fel să acționeze ca niște clone mediatice, care își unesc eforturile atunci când o cere, probabil, politica editorială a holdingului. Și referitor la subiectul acestui articol putem întâlni aceleași știri, identice sută la sută, publicate de Publika.md, Prime TV, Canal3, inclusiv de câteva portaluri online. Lansate imediat una după alta, ele par scrise dintr-un singur centru – de aceeași mână?! - iar apoi transmise spre difuzare către publicul larg. Un nou mod de a face jurnalism la Chișinău?
Victimă în acest caz este cititorul sau telespectatorul. Oamenii cred că se informează din surse diferite atunci când citesc aceleași știri pe mai multe mijloace de informare. În realitate însă instituțiile media în cauză nu vor decât să le întărească mesajul și convingerea că ceea ce citesc pe site-urile lor sau vizionează la televiziunile lor este adevăr în stare pură. În speranța că ceea ce se repetă la infinit, se reține.
Întrebări fără de răspuns
Așadar, pot oare jurnaliștii din R. Moldova să dea dovadă de obiectivitate, corectitudine și imparțialitate în relatarea cazurilor despre corupție, atâta timp cât aceștia au angajamente nu doar față de cetățeni, față de profesie, dar și față de patronii lor? Și câtă încredere ar trebui să aibă consumatorii de presă în cei care le aduc în case informația?
Aceste întrebări rămân fără de răspuns în contextul în care funcționează astăzi instituțiile mass-media în R. Moldova. Presa noastră este în majoritate subordonată unor patroni, pe care adesea nici măcar nu-i cunoaștem. Din păcate, nu-i vom cunoaște nici după intrarea în vigoare, pe 1 noiembrie, a legii privind transparența proprietăților din mass media, din cauză că legea nu-i va obliga să iasă din anonimatul zonei offshore.
______________________
Astăzi nu există evenimente
Ro
En
Рy