Aici, expresia „a obținut votul de încredere” este preferată în locul exprimării mai neutre „a fost votat”. Alte variante ar fi fost „a primit votul de încredere” sau „i-a fost acordat votul de încredere”. Deoarece însă Ghidul de stil cu norme etice le recomandă jurnaliștilor să utilizeze cu precădere diateza activă, vom renunța la examinarea versiunilor ce implică diateza pasivă (a fost votat, i-a fost acordat votul de încredere) și ne vom rezuma la cele două verbe la diateza activă: „a primit” și „a obținut”.
Comparând definițiile verbelor, constatăm o diferență de încărcătură semantică, mai ales la nivelul sensului secundar. În timp ce verbul „a primi” este cel mai neutru (DEX: „PRIMÍ, primesc, vb. IV. Tranz. 1. A lua în posesiune sau a accepta ceea ce ți se oferă, ți se dă, ți se datorează; a obține, a căpăta; spec. a încasa. ♦ A-i fi atribuit un titlu, un rang etc.”), acesta are și cel mai pasiv sens.
Pe de altă parte, „a obține” are o conotație mai activă (DEX: „OBȚÍNE, obțín, vb. III. Tranz. A dobândi, a primi, a căpăta (ceva); a reuși să ajungă la..., a realiza ceva”) prin sensurile secundare pe care le subînțelegem. Acesta este urmat apoi de un substantiv cu denotație pozitivă în expresia „vot de încredere”, împreună formând o încărcătură informațională cât se poate de pozitivă.
Este ca și cum cititorului i s-ar sugera că Valeriu Streleț are un merit personal pentru numirea sa în funcția de premier și că ar fi câștigat prin eforturi încrederea deputaților. Or, publicul știe că partajarea funcțiilor și numirile ulterioare s-au făcut și de această dată conform unei formule, pragmatic, între componentele Alianței pentru Integrare Europeană – 3. Să notăm în treacăt că alte instituții de presă au utilizat fie verbul „a primit” votul de încredere, fie „a fost votat” (ProTV – „votat”, „a fost învestit”.
Într-un alt exemplu, protestul organizat de partidul „Casa mea – Moldova” în data de 24 iulie a fost distorsionat prin folosirea unor sinonime parțiale sau termeni din registre antagonice. Este vorba de știrea postului de televiziune Publika cu titlul „În goana după gratii. Petrenco a aruncat cu grenade fumigene (video)” (Publika.md, 25 iulie 2015) și știrea agenției Omega intitulată „Полиция пыталась разогнать протест против повышения тарифов (ВИДЕО)” (Poliția a încercat să disperseze protestul împotriva creșterii tarifelor) (Omg.md, 24 iulie 2015).
Pentru a descrie situația de la protest, atât autorii materialului Publika, cât și cei ai materialului Omega au folosit pe post de cuvinte-cheie o serie de sinonime parțiale. Astfel, cei care au participat la protest sunt, în versiunea Publika, „Președintele Partidului "Casa Noastră Moldova", Grigore Petrenco, lider al mișcării extremiste Antifa”, „activiști ai grupării” și „protestatarii lui Petrenco”. Prin expresiile „mișcare extremistă” și „grupare” se face o asociere evidentă cu terorismul, iar utilizarea genitivului (protestatarii lui Petrenco) și al apelativului de „lider al mișcării” contribuie la întărirea acestei asocieri. Pe de altă parte, în versiunea Omega, în stradă au ieșit protestatari revoltați de creșterea tarifelor („протестующие, возмущенные повышением тарифов”), cetățeni revoltați de noile tarife („граждане, возмущенные новыми тарифами”) și protestatari pașnici („мирные протестующие”). Sunt omise detaliile apartenenței politice a organizatorilor și li se atribuie, în schimb, o nuanță pronunțat civilă (cetățeni, protestatari pașnici).
În același timp, Publika se referă la polițiștii prezenți în termeni mai curând pozitivi – „forţele de ordine” și „structurile de forţă”, iar în știrea Omega se vorbește simplu de „poliție”. Acțiunile participanților au fost și ele interpretate diferit: în versiunea Publika, protestatarii au provocat „altercații” și „confruntări”, iar Petrenco „a sfidat indicațiile structurilor de forţă”. Aceste sinonime vin să întărească asocierea cu o activitate teroristă – substantivul „confruntări” poate fi perceput drept o metonimie pentru expresia completă „confruntări armate”, iar verbul „a sfida” indică spre o intenție de rebeliune. În versiunea Omega, polițiștii au aplicat forța („применила силу в отношении протестующих”) și au încercat să disperseze un protest pașnic („попыталась разогнать палаточный городок мирных протестующих”). Accentul se face pe intenția ignobilă a forțelor de ordine (a încercat să alunge persoane pașnice) și pe comportamentul aparent exagerat (a aplicat forța).
Evenimentul este categorisit de către Publika drept „protest neautorizat”, iar de Omega – drept un nou protest împotriva creșterii tarifelor la gaz și energie electrică („очередной протест против повышения тарифов на газ и электроэнергию”). În acest caz, calificativele reflectă realități parțiale, și doar prin suprapunere avem în față imaginea completă a evenimentelor. În ceea ce privește celelalte sinonime despre care am vorbit mai sus, se poate observa că textul Publika TV se construiește în jurul unui registru semantic al violenței, iar prin sinonimia parțială organizatorilor protestului li se atribuie trăsături negative. Dimpotrivă, textul Omega descrie protestatarii în termeni pozitivi și neutri, deplasând violența și celelalte conotații negative asupra reprezentanților poliției.
La sfârșit, ne vom opri puțin asupra termenului de „dezvăluire”, acesta fiind unul utilizat (și abuzat) frecvent, după cum am văzut și în articolul precedent.
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, substantivul „dezvăluire” înseamnă „Acțiunea de a (se) dezvălui și rezultatul ei; ceea ce (se) dezvăluie; destăinuire.” Încărcătura semantică cu greu poate fi numită neutră, ci mai curând negativă, cu implicații de secret, taină, informație.
Definiția verbului „a dezvălui” este mai grăitoare sub acest aspect (DEX: „DEZVĂLUÍ, dezvălui, vb. IV. 1. Tranz. A da la iveală, a face cunoscut (prin vorbe, scris, imagini etc.); a arăta. ♦ A destăinui, a divulga.”), iar exemplele de sinonime indicate la sensul secundar confirmă conotația negativă: „a deconspira, a destăinui, a divulga. (A ~ numele vinovaților.) 4. v. descoperi.” (Dicționar de sinonime)
Așadar, putem spune că utilizarea acestui substantiv în repetate rânduri în știrile aceleiași instituții mass-media ne indică limpede că există unele dorințe de manipulare a publicului. De altfel, ca și sinonimele mai „colorate”, care în cel mai bun caz servesc la „retușarea” realității de dragul senzaționalismului, iar în cel mai rău caz – la dezinformare.
Astăzi nu există evenimente
Ro
En
Рy