“Discursul de ură în media online este mai periculos, pentru că în lumea virtuală te simți psihologic mai liber”

Discursul instigator la ură este interzis în Republica Moldova printr-o serie de acte internaționale și prin legislația internă. Cu toate acestea, raportul de monitorizare a discursului de ură în media online realizat de CJI în 2015 arată că unele comentarii ale internauților moldoveni deraiază spre violență și instigare la ură. Interlocutorul nostru explică de ce oamenii nu se simt responsabilizați atunci când lasă comentarii pe Internet și ce sancțiuni prevede legislația în acest sens.

Cum sesizăm discursul de ură într-o știre sau un comentariu de pe portalurile online?
Întâi de toate, trebuie să pornim de la definiția discursului de ură, care presupune un limbaj degradant sau care incită la violență împotriva unui grup de persoane pe baza unor criterii: de rasă, apartenență etnică, cetățenie, religie, sex, vârstă, orientare sexuală, dizabilitate, opțiuni morale sau politice. În esență, limbajul urii este discriminatoriu la adresa unor persoane sau a unui grup de oameni.
Totodată, discursul de ură nu se limitează doar la aceasta. Hotărârile CEDO arată că limbajul urii are tendința de a se îndrepta spre dezbinare națională și poate pune în pericol securitatea statului.
Spre exemplu, în SUA libertatea de exprimare este absolută, iar discursul de ură nu este sancționat în mod direct, ci în contextul combaterii terorismului sau în cazul în care un mesaj instigator la violență poate fi precondiția unei crime.
Care sunt formele prin care se manifestă de obicei discursul de ură?
Discursul de ură în mediul online se manifestă sub diverse forme: text și imagine. De asemenea, atestăm limbajul de ură în discursul unor politicieni sau pe foi volante, pliante. Ceea ce contează însă nu este atât forma în care se manifestă, dar existența mesajului de ură ca atare.
Ce sancțiuni prevede legislația pentru persoanele care promovează discursul de ură?
Sunt prevăzute sancțiuni, atât în Codul Penal, cât și în Codul Contravențional, în Legea privind asigurarea egalității. În plan internațional, art. 7 al Convenției CEDO stipulează libertatea de exprimare, iar art. 17 prevede abuzul de drept, stabilind limita dintre libertatea de exprimare și gradul până unde se poate manifesta aceasta.
Personal, cum apreciați cadrul legislativ existent?
Din punct de vedere legal, există suficiente instrumente pentru a sancționa discursul de ură. Problema e că oamenii nu întotdeauna percep aceste mesaje ca fiind ceva rău. Cred că e nevoie de timp ca internauții să-și dea seama că sunt pasibili de o anumită răspundere pentru cuvintele pe care le pronunță, le scriu. Noi încă nu simțim gradul de răspundere și sunt mulți factori care determină aceasta: mentalitatea învechită, nivelul redus de educație.
Ce poate face un utilizator de Internet când observă un comentariu pe o rețea de socializare sau o știre pe un portal online care conține un mesaj discriminator?
Întâi de toate, poate să se adreseze Consiliului de Presă. Această instituție este abilitată să remedieze, să solicite modificarea titlului sau a anumitor pasaje din material. Totodată, se poate adresa Consiliului pentru prevenirea și asigurarea egalității, care va sesiza organele de urmărire penală în cazul în care mesajul prezintă un grad sporit de pericol. De asemenea, în cadrul MAI există Centrul privind combaterea crimelor informatice, care documentează astfel de cazuri.
Cum credeți, ce putem face pentru a minimaliza fenomenul discursului de ură în mass media online?
O modalitate de prevenire a discursului de ura în mediul online este moderarea comentariilor, administratorii de site-uri trebuie să atenționeze utilizatorul care folosește un discurs de ură și să elimine mesajul instigator la ură. Acțiunile administratorilor de site-uri trebuie să fie sistematice, totodată fiecare dintre noi trebuie să poarte o anumită responsabilitate. Discursul de ură în media online este mai periculos, pentru că în lumea virtuală oamenii se simt din punct de vedere psihologic mai liberi. În cazul în care te ascunzi sub un profil străin, nu-ți asumi și responsabilitatea pentru ceea ce scrii. Totuși, utilizatorii anonimi pot fi depistați după IP, dar aceasta ține deja de competența organelor de urmărire penală, de faptul dacă există pericol sporit care poate conduce la o infracțiune sau poate atenta la securitatea statului. Utilizatorii de Internet trebuie să fie grijulii atunci când plasează un comentariu pe rețelele de socializare și să înțeleagă că pot fi trași la răspundere.
_____________________
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Combaterea discursului de ură în media online și pe rețele de socializare”, implementat de CJI cu suportul Civil Rights Defenders (Suedia), partener al CJI. Conținutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.