Ro
En
Рy06 Ianuarie 2016
2200 de afişări
La hotarul dintre ani, le-am propus unor experți media să facă o retrospectivă a anului 2015, pentru a vedea ce a fost bine, dar și ce nu a mers în domeniul mass-media. Totodată, dacă tot sunt experți, i-am rugat să facă și niște previziuni pentru anul 2016. Publicăm în continuare răspunsurile lor la cele două întrebări adresate de Media Azi:
- Care sunt în opinia Dvs. reușitele și eșecurile anului 2015?
- Cum vedeți evoluția situației în 2016?
- În opinia mea, anul 2015 a fost un an al eșecurilor. Reușitele au fost atât de nesemnificative, pe fundalul marilor eșecuri, încât impactul acestora nu s-a resimțit. La capitolul reușite aș menționa, bineînțeles, intrarea în vigoare a modificărilor la Codul audiovizualului, prin care se aplică obligativitatea difuzorilor de a depune declarația de asigurare a transparenței proprietății. Totuși, eu din start am fost de opinia că această modificare este insuficientă și, în situația în care nu a fost însoțită de o altă modificare, mult mai importantă, care să limiteze concentrarea proprietății, ea nu face decât să concretizeze lucruri pe care oricum le cunoaște toată lumea. Tot la plusuri, aș mai adăuga Forumul Mass-Media, convocat pentru prima dată în R. Moldova, unde comunitatea jurnalistică s-a întrunit timp de două zile și a putut discuta în cadrul unor ateliere cele mai importante probleme ale breslei. De asemenea, a fost elaborată o Foaie de parcurs - document foarte important, atât pentru noi, asociațiile obștești care avem activități de advocacy în domeniul mass-media, cât și pentru politicienii de bună credință, care vor să dezvolte domeniul. Din păcate, cum ziceam, eșecuri au fost mult mai multe. Anul 2015 a debutat cu un act rușinos - PDM și PLDM au înregistrat un proiect de lege privind modificarea Codului audiovizualului. Ei au ”ambalat” inițiativa legislativă în luptă împotriva propagandei rusești, ceea ce e foarte bine, însă aceasta s-a dovedit a fi de-a dreptul defectuoasă și păguboasă pentru media, deoarece includea prevederi care limitau libertatea presei. Din fericire, inițiativa în cauză nu a fost dusă până la capăt, însă eu o cataloghez ca pe un eșec foarte mare al politicienilor din R. Moldova, care au declarat în anii precedenți că sunt mari adepți ai libertății presei și ai libertății jurnaliștilor. Un și mai mare eșec a fost reflectarea așa-numitului ”Furt al secolului”. Abordând acest subiect, de foarte mare interes public, o parte din instituțiile mass-media, inclusiv televiziuni cu acoperire națională, au transmis mesaje manipulatorii. Practic, ele au dezinformat cetățenii țării, în loc să-i informeze obiectiv și onest. Au făcut acest lucru din perspectiva patronilor lor, iar patronii sunt politicieni. De fapt, aceasta este și cea mai mare problemă a R. Moldova, că politicienii dețin proprietăți importante în mass-media și le folosesc nu în scopuri de business, ci de manipulare foarte urâtă a opiniei publice. Pe tot parcursul anului 2015 am asistat cu toții la un proces intens de manipulare pe care l-au făcut unele instituții media importante, care, atunci când s-au lansat, s-au poziționat ca televiziuni independente. Anul 2015, ca o hârtie de turnesol, a arătat cât de dependentă este independența lor. Luate în ansamblu, aceste eșecuri, au redus la zero eforturile de a însănătoși piața media din țara noastră.
- Îmi pare rău că prognozele pe segmentul mass-media sunt direct proporționale cu evoluția pe segmentul politic. Promovarea reformelor necesare pentru însănătoșirea domeniului va fi posibilă doar dacă vom avea o clasă politică sănătoasă. Pornind însă de la calitatea politicienilor noștri și de la interesele private pe care le promovează, acest lucru poate să nu se realizeze. Bineînțeles că noi, asociațiile nonguvernamentale, vom insista ca aceste acțiuni să fie realizate sau/și incluse în programul de guvernare. Succesul sau insuccesul acestor eforturi vor depinde, așa cum am spus, din păcate, de interesele politice. Pentru că, în țara noastră, cei care iau decizii la Guvern și la Parlament pun în capul mesei interesul politic, și nu interesul public. Nu va fi deloc ușor să facem acest lucru, dar vom încerca în speranța că vom obține un succes cât de mic. Contăm pe suportul partenerilor de dezvoltare ai R. Moldova, pentru că ne-am convins în ultimii doi ani că fără presiuni din partea acestora lucrurile nu se schimbă nici pe segmentul mass-media, nici pe alte segmente.
