Ro
En
Рy28 Ianuarie 2016
1456 de afişări
Consiliul Coordonator al Audiovizualului a sesizat, miercuri, 27 ianuarie, Preşedinţia, Parlamentul, Guvernul, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate cu privire la un proiect de lege elaborat de Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, prin care se intenționează modificarea şi completarea Legii UTA Găgăuzia a audiovizualului nr. 66-XXVIII/III din 10 iulie 2007.
Instituția de reglementare în audiovizual califică acest proiect drept tentativă ”de instituire a cenzurii asupra mass-mediei audiovizuale din autonomia teritorială” şi substituire a atribuţiilor de licenţiere, supraveghere şi control ale autorităţilor publice centrale şi ale organelor de stat, ”fapt ce ar atenta la suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova”.
Proiectul de lege prevede substituirea atribuţiilor legale ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei de a elibera licenţe de emisie, licenţe de utilizare şi autorizaţii de retransmisie, inclusiv pentru frecvenţe terestre, ceea ce constituie o încălcare a legii. Codul audiovizualului stipulează în art. 12: „Spectrul de frecvenţe radio sau unde radioelectrice terestre este patrimoniul naţional al statului care nu poate fi utilizat decât în condiţiile legii”.
La fel, potrivit CCA, proiectul de lege ar urmări instituirea unei noi proceduri de alegere şi numire a membrilor Consiliului de Observatori al Instituţiei Publice Regionale a Audiovizualului „Găgăuziya Radio Televizionu”, decât cea indicată de Codul audiovizualului al Republicii Moldova, precum și instituirea unui control asupra activităţii Companiei publice regionale a audiovizualului „Găgăuziya Radio Televizionu”.
O tentativă similară a avut loc în 2014, când Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat Legea nr. 328-XXIII/V din 04.11.2014 cu privire la modificarea şi completarea aceleiași legi a audiovizualului. Ca și acum, CCA a sesizat și atunci instituțiile statului, iar Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a înaintat în instanţa de contencios administrativ o acţiune privind anularea ei, ca fiind ilegală și emisă ”cu încălcarea legislaţiei în vigoare şi a competenţei”. Pe 1 iunie, 2015 Judecătoria Comrat a admis integral acţiunea, iar la 20 octombrie 2015, Curtea de Apel Comrat a respins apelul şi a menţinut Hotărârea instanţei de fond.
Expertul media Ion Bunduchi, director executiv al APEL, califică această nouă tentativă de a substitui atribuțiile CCA în regiune drept ”o consecință regretabilă și periculoasă a dialogului defectuos, iar, uneori, a lipsei de dialog între Chișinău și Comrat” și crede că acest lucru se întâmplă deoarece ”legile în țară, fie nu funcționează, fie funcționează prost”. În opinia sa, pe lângă factorii decidenți, ar trebui să reacționeze în asemenea situație și cei afectați direct – angajații în mass-media, beneficiarii mass-media. ”Este adevărat, nu sunt sigur ca are cine reacționa adecvat la eventualele reacții legitime ale celor afectați direct”, a concluzionat expertul Ion Bunduchi.
Instituția de reglementare în audiovizual califică acest proiect drept tentativă ”de instituire a cenzurii asupra mass-mediei audiovizuale din autonomia teritorială” şi substituire a atribuţiilor de licenţiere, supraveghere şi control ale autorităţilor publice centrale şi ale organelor de stat, ”fapt ce ar atenta la suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova”.
Proiectul de lege prevede substituirea atribuţiilor legale ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei de a elibera licenţe de emisie, licenţe de utilizare şi autorizaţii de retransmisie, inclusiv pentru frecvenţe terestre, ceea ce constituie o încălcare a legii. Codul audiovizualului stipulează în art. 12: „Spectrul de frecvenţe radio sau unde radioelectrice terestre este patrimoniul naţional al statului care nu poate fi utilizat decât în condiţiile legii”.
La fel, potrivit CCA, proiectul de lege ar urmări instituirea unei noi proceduri de alegere şi numire a membrilor Consiliului de Observatori al Instituţiei Publice Regionale a Audiovizualului „Găgăuziya Radio Televizionu”, decât cea indicată de Codul audiovizualului al Republicii Moldova, precum și instituirea unui control asupra activităţii Companiei publice regionale a audiovizualului „Găgăuziya Radio Televizionu”.
O tentativă similară a avut loc în 2014, când Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat Legea nr. 328-XXIII/V din 04.11.2014 cu privire la modificarea şi completarea aceleiași legi a audiovizualului. Ca și acum, CCA a sesizat și atunci instituțiile statului, iar Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a înaintat în instanţa de contencios administrativ o acţiune privind anularea ei, ca fiind ilegală și emisă ”cu încălcarea legislaţiei în vigoare şi a competenţei”. Pe 1 iunie, 2015 Judecătoria Comrat a admis integral acţiunea, iar la 20 octombrie 2015, Curtea de Apel Comrat a respins apelul şi a menţinut Hotărârea instanţei de fond.
Expertul media Ion Bunduchi, director executiv al APEL, califică această nouă tentativă de a substitui atribuțiile CCA în regiune drept ”o consecință regretabilă și periculoasă a dialogului defectuos, iar, uneori, a lipsei de dialog între Chișinău și Comrat” și crede că acest lucru se întâmplă deoarece ”legile în țară, fie nu funcționează, fie funcționează prost”. În opinia sa, pe lângă factorii decidenți, ar trebui să reacționeze în asemenea situație și cei afectați direct – angajații în mass-media, beneficiarii mass-media. ”Este adevărat, nu sunt sigur ca are cine reacționa adecvat la eventualele reacții legitime ale celor afectați direct”, a concluzionat expertul Ion Bunduchi.
