Eşti aici

Petru Macovei: „În forma ei finală, Legea poștei e acceptabilă, dar să vedem cum va funcționa la modul practic”

21 Martie 2016
1521 de afişări
Parlamentul a adoptat joi, 17 martie, în lectură finală, Legea Poștei, redenumită în Legea Comunicațiilor Poştale. Potrivit autorilor (Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor), legea definește reglementările de ordin tehnic și noțiunile ce caracterizează serviciile poștale moderne în condițiile unei piețe libere. La începutul lunii februarie, Asociația Presei Independente (API) avertiza, într-o scrisoare adresată conducerii Parlamentului și Comisiei parlamentare pentru mass-media, că ”Proiectul Legii poștei contravine Directivei europene în domeniul serviciilor poștale”.

În Legea Comunicațiilor Poștale s-a ținut cont de solicitarea API, ca distribuția publicațiilor periodice publice să fie recunoscută ca serviciu poștal universal, conform Directivei 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului. „Conform noii legi, cărţile, cataloagele, ziarele, publicaţiile periodice şi coletele poştale conţinând bunuri cu sau fără valoare comercială sunt TRIMITERI POȘTALE, iar trimiterile poștale au fost incluse în serviciul poștal universal, obligatoriu pentru IS ”Poșta Moldovei”. Deci, aici legea a fost modificată aproape așa cum am cerut noi. Rămâne să vedem dacă la faza de implementare nu vor apărea probleme cu factorii poștali”, a menționat directorul executiv al API, Petru Macovei.

O altă modificare propusă de API viza formarea tarifelor pentru distribuția publicațiilor periodice. API a solicitat ca aprobarea acestora să fie făcută de către Guvern, însă în documentul final se prevede că această  prerogativă va reveni Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. „În forma ei finală, legea e acceptabilă, dar să vedem cum va funcționa la modul practic”,  a conchis Petru Macovei.

Totuși, reprezentanții presei scrise consideră că în procesul de elaborare a  legii autorii ar fi trebuit să discute și cu redactorii publicațiilor.

Și Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă”, este de părerea că ”documentul final arată puțin mai bine decât varianta de proiect”. ”Deși în varianta inițială lipsea obligația Poștei Moldovei de a distribui publicațiile, în varianta finală a apărut sintagma „distribuire a publicațiilor periodice” și este evident că vor avea, cel puțin, angajamentul să distribuie ziare. Legea ne asigură că Poșta Moldovei va face contracte cu redacțiile, dar, timp de 12 ani, de când există ZDG, am încercat să discutăm aceste contracte, pentru că ele conțin o mulțime de prevederi în detrimentul redacțiilor și posibilităților economice și poșta niciodată nu a asigurat acest dialog. Frica noastră este că iarăși for fi niște contracte abuzive și lipsa dorinței de dialog. Și asta înseamnă că s-a făcut o lege nouă, dar care nu schimbă situația în bine”, a constatat Alina Radu.

În aceeași ordine de idei, Natalia Hadârcă, editor-coordonator al săptămânalului „Evenimentul Zilei”, ediția de Chișinău, a remarcat următoarele: ”Printre colegii de breaslă se zvonește că unii directori de ziare au fost chemați personal în audiență la Poșta Moldovei pentru a negocia tariful de distribuție. Nu e greu să analizăm și să ne dăm seama cine ar putea beneficia de prețuri preferențiale. Reprezentanții publicației „Comunistul”, de exemplu, au fost primii care au acceptat toate condițiile puse de Poșta Moldovei. Însă nu toate ziarele au posibilitățile pe care le au publicațiile de partid. În atare condiții, drumul trasat de Poșta Moldovei, „cu bune intenții”, duce direct spre infern. Adică, spre faliment. Iar aleșii poporului n-au făcut decât să susțină acest lucru”.

Adoptarea Legii Comunicațiilor Poştale se înscrie în Planul național de acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere între R. Moldova și Uniunea Europeană, care își propune să asigure concordanța legislației naționale la standardele europene de calitate.

Sursă foto: www.diez.md