Ro
En
Рy
Deși prevederile proiectului de lege în mare parte se referă la combaterea și prevenirea pornografiei infantile, a criminalității informatice, propunând și includerea unor sancțiuni pentru aceste infracțiuni în codul penal și cel contravențional, internauții afirmă că în realitate autorii proiectului de lege ar intenționa să introducă cenzura pe net.
În spațiul virtual documentul a fost aspru criticat: „Dacă vor să blocheze pornografia infantilă atunci să oblige furnizorii de servicii Internet să le prezinte IP-urile celor care postează așa ceva, nu DREPTUL de a închide site-uri la discreția lor”, comentează un internaut. „Să râdem sau să plângem? Curtea de Justiţie a UE a anulat anterior o directivă a UE cu prevederile, care se conțin în legea aprobată ieri de Guvern”, postează pe pagina sa de Facebook directorul Companiei Interact, Tudor Darie.
În aprilie, 2015, trei organizații de media - Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociația Presei Independente (API), Asociația Presei Electronice (APEL) - au adresat o scrisoare Direcției Elaborare și Avizare Acte Normative a Direcției Generale Juridice din cadrul MAI, în care își exprimau îngrijorarea față de acest proiect de lege, precizând că ”unele din completările propuse poartă un caracter generalist şi lasă loc de interpretări, aşa încât ar putea conduce la încălcarea dreptului la libertatea de exprimare în mediile online”. În special, în scrisoare se făcea referință la articolul 2471, literele b), f) şi g), propus pentru a completa codul contravenţional, care ”ar putea fi, prin extindere, utilizate contra libertăţii de exprimare a tuturor cetăţenilor şi a dreptului lor de a-şi expune nestingherit punctele de vedere în spaţiul virtual”.
Totodată, ONG-urile de media solicitau ca autorii proiectului să ţină cont şi de propunerile expuse în mediul virtual, referitoare la acest proiect de lege, pentru a nu admite cenzura în Internet şi încălcarea legii cu privire la libertatea de exprimare. ”Atunci propuneam ca faptele socialmente periculoase pentru care se doreşte aplicarea prevederilor respective să fie concret nominalizate, dar propunerile noastre au fost neglijate”, susține Zinaida Gheață, coordonatoare de programe la Departamentul Politici și Legislație Media al CJI.
Mai multe organizații - Biroul de Audit al Tirajelor si Internetului, StarNet, Interact Media (Agora, EA.md), Miraza (UNIMEDIA), Site-ul de știri pentru tineri #diez, Privesc.EU, Ziarul Național, Centrul de Investigatii Jurnalistice și portalul Anticoruptie.md - au semnat joi, 31 martie, o declarație în care au considerat că ”modificările respective contravin standardelor europene privind neutralitatea și libertatea Internetului și ar veni să înăsprească cenzura și să permită abuzuri, prin care să fie blocate site-urile incomode politic (ex: Coreea de Nord, China, Rusia etc)”.
Media Azi a solicitat în context opinia jurnalistului Dumitru Ciorici, co-fondatorul portalului Agora, privind documentul aprobat de Guvern:
„Acest proiect de lege se prăfuiește demult pe rafturi. Guvernanții încearcă de o bună perioadă de timp să-l aprobe pe furiș. Au făcut-o acum. Acest proiect permite instituțiilor de forță să blocheze site-urile de știri sau orice altă platformă online. Nu există niciun regulament despre cum pot face asta, deci o pot face după bunul lor plac. Este o încălcare gravă a libertății de exprimare, care va avea repercusiuni asupra libertăților online în Moldova”, ne-a spus Dumitru Ciorici.
