Ro
En
Рy
Starea presei în Republica Moldova nu este roz, a declarat reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Dunja Mijatovici, în cadrul unei conferințe de presă de marți, 18 martie, după ce s-a informat în legătură cu condițiile de muncă pentru jurnaliști. Mjatovici, aflată în prima sa vizită în Republica Moldova, a evidențiat cele mai ”dureroase” probleme legate de situația mass-mediei, printre care lipsa transparenței proprietății mass-media, ritmul lent al procesului de digitalizare, necesitatea reformării radiodifuzorului public, rolul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), intențiile autorităților de a reglementa internetul, dar și existența posturilor TV propagandistice.
Autoritățile, împreună cu reprezentanții societății civile, dar și cu jurnaliștii, ar trebuie să schimbe foarte multe lucruri legat de funcționarea mass-mediei, a declarat Mijatovici. Cea mai importantă problemă în acest domeniu, potrivit reprezentanta OSCE, este lipsa transparenței proprietății media. Aceasta a asigurat că va monitoriza proiectul de lege aflat în dezbatere, care vine să clarifice cine sunt proprietarii instituțiilor de presă, pentru a se asigura că acesta corespunde standardelor europene.
Tranziția de la televiziunea analogică la cea digitală terestră a fost și ea în atenția lui Mijatovici. În opinia reprezentantei OSCE, societatea civilă ar trebui să implice mai mult în acest proces, pentru a informa populația despre consecințele procesului de digitalizare. Mijatovici a spus că și autoritățile ar trebui să ajute implementarea acestui proces, inclusiv pentru radiodifuzorul public din Găgăuzia.
Dunja Mjatovici a atins și subiectul calității emisiunilor de la instituțiile publice ale audiovizualului. ”Trebuie făcute foarte multe pentru ca radiodifuzorul public ca să devină un canal în care cetățenii să aibă încredere și să devină un emițător de știri pentru toate categoriile de cetățeni. Radiodifuzorilor publici ar trebui să li se permită să lucreze în așa fel încât ca să unească populația. Neglijarea problemelor existente în instituția publică audiovizuală și transferarea tuturor avantajelor înspre sectorul comercial nu va duce nicăieri. Întotdeauna trebuie menținut un echilibru, iar aici în Moldova nu am văzut acest echilibru”, a declarat Mjatovici, referindu-se la Teleradio-Moldova” (TRM).
Activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) a fost apreciată ca una slabă de către Mjatovici, care a menționat că această instituție nu ar trebui să servească partidelor politice sau intereselor de business. ”Un astfel de organ de reglementare nu trebuie să participe la cenzură. Aș aduce un exemplu - monitorizarea posturilor de televiziune de opoziție, ceea ce se întâmplă în momentul de față. Consiliul nu trebuie să joace rolul redactorului. Ei trebuie să reglementeze și să asigure condiții egale pentru toți. Nu ar trebui să existe favoriți pentru Consiliu. Din păcate, acum nu este așa. Aș recomanda Consiliului să se întoarcă la activitatea sa de bază, să nu participe la cenzură”, a subliniat Dunja Miatovici.
Responsabila de libertatea presei în cadrul OSCE s-a referit inclusiv la intențiile autorităților de a bloca site-urile ”ilegale” în scopul combaterii infracțiunilor cibernetice. ”Accesul la internet în Moldova este liber și trebuie să rămână liber”, a fost de părere reprezentanta OSCE. ”Nu neg dreptul statului de a se apăra de terorism și de a combate infracțiunile împotriva copiilor, dar aceste motive în nici un caz nu trebuie să fie utilizate pentru a limita libertatea de exprimare pe internet. Mai ales nu pentru a înlătura păreri critice”, a adăugat Mjatovici.
Întrebată de jurnaliști referitor la necesitatea protejării spațiului informațional al țării de propaganda posturilor TV rusești, reprezentanta OSCE a spus că posturile de televiziune nu trebuie interzise decât în cazuri extreme, atunci când se instigă la ură. Chiar și în aceste condiții, posturile TV ar trebui interzise numai printr-o hotărâre judecătorească. ”Suspendarea, interzicerea canalelor în era noastră digitală este o luptă pierdută. La urma urmei oamenii sunt cei care decid ce să privească. Eu nu cred că Guvernul trebuie să spună populației ce opinii și ce voci trebuie să asculte (…). Eu nu știu nici o democrație care poate să suspende o televiziune - dacă face asta, atunci nu este democrație”, a conchis Mjatocivi.
Recent, atât liderii coaliției pro-europene, cât și reprezentanții societății civile, au declarat că spațiul informațional al Moldovei trebuie protejat de propaganda posturilor TV rusești retransmise în țara noastră. În acest sens, membrii Partidului Liberal Reformator (PLR) au înregistrat un proiect de lege de modificare a Codului Audiovizualului astfel încât 80% din posturile de televiziune și radio în Republica Moldova să fie în limba română.
