Proiectul de lege nr. 218 reexaminat în cadrul consultărilor publice

Autorii proiectului de lege nr. 218 cu privire la modificarea și completarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova au organizat joi, 14 iulie, consultări publice pe marginea acestui document. Ideea organizării dezbaterilor a fost anunțată abia în ajun, pe site-ul legislativului, fapt care a explicat prezența redusă a experților media, deputaților, societății civile, în general. Menționăm, de asemenea, că, în intervalul de o săptămână care s-a scurs de la adoptarea în primă lectură de către parlament a acestor amendamente, reacțiile negative s-au produs în lanț, atât la nivel local, cât și internațional. În acest context, deputatul Sergiu Sârbu, unul dintre autorii proiectului de lege nr. 218, a declarat că unii „au distorsionat sensul și conținutul proiectului” și că sunt necesare consultări publice „ca să desființăm miturile, să discutăm și să acumulăm recomandări”.

Un lanț de reacții negative

Lanțul reacțiilor negative a început vineri, 8 iulie, a doua zi  după votarea în primă lectura a amendamentelor la Codul audiovizualului, cu declarația Asociației jurnaliștilor ruși. Aceasta s-a arătat îngrijorată de  „excluderea” emisiunilor de știri și informaționale din grila radiodifuzorilor care retransmit posturile din Federația Rusă în spațiul mediatic al R. Moldova și „reducerea substanțială a volumului transmisiunilor în limba rusă”.

Luni, 11 iulie, a urmat reacția Ministerului de Externe al Federației Ruse (MEFR). În comunicatul său se spune că  „modificările propuse la Codul audiovizualului au drept scop limitarea activității presei ruse, în contextul în care rusa este limba de comunicare interetnică în Republica Moldova”. Nota MEFR califică acest pas drept „neprietenos” și avertizează că ”Moscova va monitoriza atent evoluția acestei inițiative”.

Pe 12 iulie, bașcanul UTA Găgăuzia susține într-o declarație că ”modificările examinate de parlamentari au ca scop înlăturarea posturilor de televiziune rusești din domeniul audiovizual, precum și eliminarea limbii ruse din sfera publică a Moldovei”. În context, Irina Vlah avertizează Chișinăul: „În cazul în care majoritatea parlamentară va aproba modificările legislative la Codul audiovizualului, rețelele de cablu din autonomie vor continua să difuzeze posturile de televiziune ruse și altele în volum deplin”.

Pe 13 iulie, Reprezentanta OSCE pentru Libertatea Presei, Dunja Mijatović, i-a adresat președintelui Parlamentului, Andrian Candu, o scrisoare în care, între altele atrage atenția: „Este contraproductiv să încerci să limitezi discursul prin intermediul unei legislații excesiv de restrictive”.  „Am încredere că proiectele de legi vor fi revizuite cu atenție de către membrii Parlamentului înainte de a fi adoptate în a doua lectură, asigurându-se că reglamentările nu prezintă limite nejustificate privind libertatea de exprimare și libera circulație a informației”, menționează Mijatović.
 
Sugestii pentru lectura a doua  

Înainte de a începe consultările propriu-zise, deputații Vladimir Hotineanu, președintele Comisiei Parlamentare pentru mass-media, și Sergiu Sârbu, deputat PD, ca autor al proiectului de lege, au făcut o prezentare -  o pledoarie în favoarea documentului - de 10 și, respectiv 30 de minute, în care au explicat principalele teze pe care le include documentul. Între altele, deputatul Sergiu Sârbu a subliniat că „proiectul nu înseamnă interzicerea canalelor rusești de televiziune în Moldova”, că „restricțiile se vor aplica doar programelor informative, analitice și militare” și că documentul a fost avizat de experții CE și OSCE.

În replică, Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, i-a reproșat deputatului PD că a trișat atunci când a afirmat că proiectul nu interzice retransmisia posturilor de televiziune sau radio, ci doar a emisiunilor. „În proiectul nr. 218, pe care-l am eu în față, se spune clar: „Art. 9 se completează cu noi aliniate - 2 și 3. Alin. 2: se interzice radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii transmisia și retransmisia posturilor de televiziune și radio care conțin programe sau emisiuni informative, informativ-analitice și politice care nu sunt produse în statele membre ale UE precum și în statele care au ratificat Convenția Europeană cu privire la Televiziunea Transfrontalieră”...

Experta media a avut și alte obiecții către deputatul PD: „Ați trișat puțin când ați spus că proiectul de lege a fost expertizat și avizat pozitiv de către OSCE. Am văzut cu toții expertiza OSCE-ului cu referire la interzicerea retransmisiilor, acolo s-a spus clar că nu sunt susținute și, probabil, ați văzut ieri comunicatul de presă al OSCE și scrisoarea pe care a expediat-o domnului Candu  - Dunja Mijatovic, care este îngrijorată  de acest proiect de lege și vine cu sugestii ca, pentru lectura a doua, să se țină cont și să nu fie admise încălcarea eventuală a libertății de exprimare și accesul la informații”.

Participanții la consultări s-au referit și la alte aspecte care ar trebui luate în considerare pentru lectura a doua a proiectului de lege. „În ceea ce ține de afacerea de media sau afacerea de TV, trăim într-un spațiu în care se produc niște anormalități”, a declarat directorul Realitatea TV, Dumitru Țîra, care a precizat că nu există în lume, în afară de spațiul CSI, televiziuni retransmise. Potrivit lui, dacă vorbim de securitatea informațională a țării, acestea nici nu ar  trebui să existe. Este o neînțelegere clară ce înseamnă televiziune retransmisă și televiziune de autoritate națională, adică cu licența obținută, dar care se bazează pe retransmisia unei televiziuni din afara teritoriului țării”, a atras atenția directorul Realitatea TV.

Președintele CCA, Dinu Ciocan, a evocat un epizod mai vechi, acela, când 14 radiodifuzori au atacat în instanță CCA, pentru că nu doreau să se conformeze legii care îi obliga „să difuzeze 30% de produs autohton în orele de maximă audiență dintre care jumătate în limba română”. El a mai adăugat că „și atunci, în 2014, mărul discordiei au fost acele 4 ore de emisie de produs autohton care trebuiau să fie difuzate în ore de maximă audiență în limba română”.

În opinia deputatului neafiliat, Corneliu Mihalache, „noi nu avem spațiu informațional analitic moldovenesc, noi avem un spațiu informațional analitic creat din exterior, care ne impune anumite viziuni, anumite valori”. De aceea stabilirea și respectarea cotei de produs autohton este o prevedere importantă, pentru că „nu putem să vorbim despre dezvoltarea audiovizualului moldovenesc fără să impunem acest produs autohton”.

Potrivit directoarei CJI,  „dezbaterile ar fi fost mult mai productive dacă am fi avut posibilitatea să intervenim în timpul prezentării domnului Sârbu, pentru că atunci când este făcută prezentarea, eventual pot veni și soluții, recomandări, ăsta e scopul dezbaterilor, nu doar să comentăm, dar să venim cu soluții, ca eventual să țineți cont de ele”. Nadine Gogu și-a exprimat regretul că la eveniment nu au participat mai mulți experți, deputați, persoane care ar fi avut într-adevăr ceva de spus, eventual, ar fi adus și contraargumente, „pentru că, în caz contrar, o să bifați că ați făcut dezbateri publice, că suntem transparenți, dar de fapt nu este chiar așa”.