Jurnaliști de investigație: Excluderea presei dintre sursele de informare ale ANI este un „pas greșit” și „un semnal alarmant de degradare a democrației”

La 1 august a intrat în vigoare pachetul de legi cu privire la reformarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care urmează să fie reorganizată în Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Deși scopul declarat al acestor transformări este eficientizarea activității noii structuri, legea care va reglementa ANI a exclus o prevedere importantă din vechea lege, care obliga CNI să se autosesizeze la semnalele apărute în mass-media. Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, justifică această omisiune, iar ONG-urile de media declară că „autorităţile vor să reducă eficienţa dezvăluirilor din presă despre corupţie, delapidări şi conflicte de interese”.

Astfel, legea veche privind reglementarea activității CNI stipula, în capitolul VI  „Controlul veniturilor și al proprietății, al conflictului de interese și al incompatibilității”: „Controlul din oficiu, inclusiv ca urmare a publicaţiilor din mass-media – (evidențierea ne aparține), se face în baza unui proces-verbal privind efectuarea controlului din oficiu, aprobat de Comisie”. Precizarea ”inclusiv ca urmare a publicaţiilor din mass-media” a fost omisă în noua lege, iar odată cu ea și obligativitatea ca noua structură (ANI) să se autosesizeze la semnalele apărute în mass-media.

Care ar putea fi repercusiunile acestei omisiuni din noua lege asupra jurnaliștilor de investigație?

Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice(CIJM), susţine că excluderea presei dintre sursele de informare ale ANI este un „pas greșit”. În baza vechii legi, Comisia Națională de Integritate a efectuat cele mai multe controale în baza materialelor de presă și asta i-a deranjat probabil pe funcționari, pe deputați mai cu seamă, afirmă Cornelia Cozonac, care admite că anume din această cauză se încearcă să se limiteze presa ca sursă de informare pentru noua structură de integritate, ANI.

„Nu cred că le va reuși și chiar cred că e un pas greșit. Asta pentru că presa va continua să vină cu subiecte de integritate, cetățenii vor fi interesați să comunice despre problemele de integritate ale demnitarilor pe care îi cunosc și atunci ANI si alte structuri de stat nu vor avea încotro și vor reacționa, pentru că noua lege,, dar și alte legi, prevăd obligativitatea de a verifica dosare la orice sursă de informare, prin urmare presa nicidecum nu poate fi exclusa din lista surselor de informare pentru ANI și organele de drept”, este de părere președinta CIJM.

La rândul ei, directoarea publicației de investigație „Ziarul de Gardă”, Alina Radu, sugerează că o simplă căutare pe Google a expresiei ”CNI s-a autosesizat”, ne-ar face să descoperim cu uimire că există vreo 72.000 de articole de presă care conțin această expresie.

Alina Radu: „Majoritatea instituțiilor de presă din R. Moldova au relatat că după publicarea investigațiilor jurnalistice cu privire la averile unui sau altui demnitar, ”CNI s-a autosesizat”, dispunând propria cercetare și, ulterior, propria decizie. Presa, de fapt, au recunoscut-o mii și mii de cititori ai puținelor ediții independente de presă care au mai rămas, le-a tot dat mură în gură celor de la CNI, CNA, Procuratură, MAI, Parlament, partide politice, care au avut informații argumentate publicate de reporteri profesioniști, ca să mai curețe instituțiile de corupți, de spălători de bani și de profitori din banul public. Declarațiile ministrului Justiției și umblătura la legea cu privire la activitatea ANI care face confuză decizia de a reacționa la investigațiile jurnalistice sau nu, prezintă un semnal alarmant de degradare a democrației. E un mesaj al actualei guvernări care sugerează că ei nu au mână liberă să facă investigații și ei nu doresc să mai spună cineva adevărul despre corupția și abuzurile actualei puteri. E un mesaj care subminează credibilitatea presei, care lovește în toți jurnaliștii care au muncit zeci de ani să construiască câteva instituții de presă independente și care au construit jurnalismul de investigație cu mult greu, dar care este apreciat mai mult în străinătate decât acasă”.

Săptămâna trecută, într-un interviu pentru presă, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari,  încerca să justifice această omisiune din lege prin faptul că „în ultimul timp, mass-media s-a divizat în funcție de preferințele politice, de interese”, că ”presa se de-credibilizează împreună cu clasa politică și nu mai poate deveni o sursă veridică de informare”. Afirmațiile sale au atras critici dure din partea jurnaliștilor și a societății civile, fiind calificate „de o gravitate maximă” într-o declarație a ONG-urilor de media, semnatarii căreia consideră că în acest fel „autorităţile vor să reducă eficienţa dezvăluirilor din presă despre corupţie, delapidări şi conflicte de interese”.

Sursă foto: www.report.md