Eşti aici

Acasă » În Lume » Despre concentrarea din mass-media

Despre concentrarea din mass-media

26 Decembrie 2016
1674 de afişări
În Moldova

La hotarul dintre ani, când se fac tot felul de bilanțuri și se întocmesc topuri, ne-am gândit să vă prezentăm un fel de retrospectivă a anului 2016, cu cele mai tari declarații făcute de cei 21 de invitații ai rubricii „MediaRing”. Iar pentru că declarații au fost foarte multe, încât ne-ar mai trebui un an ca să le înșiruim pe toate, le-am selectat doar pe cele care se referă la problemele acute din mass-media și la eventualele soluții. Așadar, să le luăm pe rând...

  Pirkka Tapiola, Șeful Delegației Uniunii Europene în R. Moldova

„Cea mai serioasă problemă cu care se confruntă presa din Republica Moldova este concentrarea instituțiilor media și monopolizarea pieței publicitare, care forțează media independente să lupte pentru existență în condiții destul de dificile. De fapt, se pare că gestionarea unei instituții media în Republica Moldova nu reprezintă deseori o afacere, ci un proiect politic, care duce la suprapolitizarea conținutului mediatic și la lipsa obiectivității. O altă problemă serioasă este lipsa competiției între prestatorii serviciilor TV prin cablu, în special, în regiunile rurale. (...) În acest context este și mai important de a avea o transparență completă cu privire la proprietate. Mai simplu spus, cetățenii au dreptul de a cunoaște cine achită salariul jurnalistului de la care ei obțin informații...”.
 

Dunja Mijatovic, reprezentantul OSCE pentru Libertatea Presei
 
„Concentrarea din mass-media, problemă existentă în unele state-membre ale OSCE, constituie un obstacol structural pentru mass-media libere și pluraliste, deoarece duce deseori la o fuziune între influența politică și interesele comerciale. Oficiul Reprezentantului OSCE pentru libertatea mass-media a examinat această problemă în toată regiunea OSCE, în limitele mandatului său. (...) Limitarea concentrării proprietății și divulgarea informației despre proprietari sunt aspecte foarte  importante ale transparenței. De asemenea, prevederile legale trebuie să fie aplicate în mod egal față de toți actualii proprietari de mass-media”. 
 
  Signe Burgstaller, Ambasadoarea Suediei în R. Moldova
 
„În Moldova vedem un tablou parțial contradictoriu. Pe de o parte, există un peisaj mediatic diversificat cu un număr mare de jurnaliști profesioniști, curajoși și sinceri, care raportează ceea ce văd și descoperă pe o multitudine de platforme. Accesul la internet, precum și numărul de pagini media pe Internet este impresionant. Pe de altă parte, în ultimii doi ani, Moldova a pierdut poziții în Indicele libertății presei al Reporterilor fără Frontiere. Această tendință sporește numărul de îngrijorări care includ: concentrarea și lipsa transparenței proprietății media, independența editorială a canalelor media, dificultatea de accesare a informației (în special, din partea instituțiilor publice), precum și un cadru legal care nu satisface standardele și recomandările internaționale”...
 
Irina Vlah, bașcanul autonomiei găgăuze
 
„Fenomenul concentrării din mass-media locuitorii din autonomia găgăuză l-au simțit din plin în perioada alegerilor bașkanului din 2015. (...) Din păcate, astăzi aproape toate instituțiile media centrale de top sunt asociate cu diferite forțe politice și lucrează în mod activ la crearea unui anumit context informațional, fără a ține cont de Codul deontologic al jurnalistului și de normele morale”.
 

Alexandru Canțîr, editor Europa Liberă

„Nu e „de bună voie” (concentrarea - n.r.), ci din  motiv că legislaţia a permis până acum aşa ceva; din motiv că nu există  un model sănătos de business pe care să se sprijine mass-media şi care să nu condiţioneze mass-media; din motiv că statul, societatea şi breasla au subapreciat pericolul pe care-l presupune achiziţionarea cu toptanul de „suflete” jurnalistice şi de instituţii media etc. etc.. 


Vladimir Hotineanu, deputat, președintele Comisiei parlamentare pentru mass-media
 
„Atât audiovizualul,  cât și presa scrisă, au obligația de a asigura  drepturile  consumatorului, de a contribui la  libera formare a opiniei,  libertatea de exprimare,  difuzarea  informației  corecte  și obiective,   precum și de a activa  în  baza  legislației  în vigoare. Nu poate fi admisă  monopolizarea mijloacelor de informare în masă”.
 
 

 

Alina Țurcanu, editor TV Europa Liberă, membră a Consiliului de Presă
 
„Fenomenul concentrării în domeniul mass-mediei este dăunător în sine, atât pentru presă, cât și pentru societate, în general. Și asta pentru că limitează pluralismul de opinie, libertatea de exprimare, accesul publicului la diferite surse de informare, favorizând, totodată, folosirea mass-media în scopuri personale și de grup de către așa-numiții moguli de presă. În timpul campaniei electorale toate astea devin și mai evidente. Când de dimineață și până-n noapte, câteva posturi de televiziune, inclusiv cu acoperire națională, deținute de o persoană care controlează un partid ce are un candidat în cursa prezidențială îl laudă pe acesta din urmă, iar pe concurenți săi îi prezintă în context negativ sau îi ignoră, este clar că acest lucru se face pentru a influența votul electoratului. Se mizează pe faptul că mulți alegători încă sunt obișnuiți să ia decizii în funcție de ce se spune la televizor, mulți nu au acces la surse alternative de informație, că nu ar avea capacitatea de analiză… Doar că cei care mizează pe asta uită, probabil, un lucru simplu – omului dacă îi dai permanent același fel de mâncare, fie dulce, fie sărată, i se face greață la un moment dat și o poate arunca cu tot cu farfurie”.
 

Corina Fusu, ministra Educației
 
„Rezolvarea acestor multiple și grave probleme cu care se confruntă, în mod special, audiovizualul din Republica Moldova, o văd prin adoptarea de către Parlament a unui nou Cod al audiovizualului. Proiectul este elaborat în anii 2010 - 2011, perioada în care eram președinta Comisiei Cultură, Educație, Tineret, Sport și Mass-Media, cu sprijinul de expertiză al ONG-urilor de media și suportul financiar al Consiliului Europei și Uniunii Europene. Este un angajament asumat de R. Moldova prin semnarea și ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Proiectul este semnat de Fracțiunea Partidului Liberal, înregistrat în Parlament în luna martie 2014. La etapa actuală, mingea e pe terenul Parlamentului, Guvernul a avizat pozitiv proiectul Codului Audiovizualului...”