Ro
En
Рy
La începutul ședinței plenare, președintele comisiei parlamentare de profil, Vladimir Hotineanu, a solicitat excluderea de pe ordinea de zi a proiectului 218 (Cu privire la modificarea și completarea Codului audiovizualului al R. Moldova (art. 2, 4, 9, ș.a.) și examinarea proiectului nr. 53 (al noului Cod al audiovizualului), în legătură cu faptul că cele două proiecte au fost comasate încă în ședința plenară din 7 iulie 2016.
După o pauză acordată pentru discuții în comisiile parlamentare, Hotineanu a prezentat deputaților raportul pentru proiectul 218, explicând că membrii comisiei parlamentare pentru mass-media au propus „să revenim la examinarea proiectului de lege 218 prin retragerea deciziei de comasare și, respectiv, examinarea proiectului dat în lectura a doua”. Potrivit raportorului, comisia a mai propus ca examinarea proiectului de lege 53 în lectura a II „să fie transferată pentru o dată ulterioară”.
Proiectul votat astăzi stipulează: „Produsul autohton va constitui cel puțin 8 ore din volumul zilnic de emisie și va fi difuzat exclusiv (în totalitate) în intervalul orelor 6.00- 24.00. Cel puțin 6 ore din produsul autohton va fi difuzat în orele de maximă audiență, dintre care cel puțin 5 ore vor fi difuzate în limba de stat”.
Proiectul mai prevede majorarea amenzilor pentru radiodifuzori. Dacă în prezent amenda maximă este de 5400 de lei, noile modificări stabilesc amenzi care pornesc de la 5000 de lei și ajung până la 30 000 de lei, iar cea mai dură sancțiune va rămâne retragerea licenței de emisie.
Autorii au renunțat la modificarea art. 9, cu referire la retransmisia emisiunilor exclusiv din țările care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, la recomandarea experților Consiliului Europei.
Am solicitat opiniile experților media Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), și Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice (APEL) pe marginea noilor prevederi și iată cum au comentat ei votul de astăzi al deputaților.
Petru Macovei, directorul executiv API:
„În primul rând, este straniu de ce acest proiect de lege a fost detașat de proiectul Codului audiovizualului, din moment ce, în iulie anul trecut, s-a decis să fie comasate toate propunerile de modificare cu noua lege. Eu sper că asta nu va însemna că adoptarea Codului audiovizualului nou în lectura a doua va fi tergiversată. Aparent, această lege votată în lectura a doua de către parlament rezolvă problema produsului autohton, sau, cel puțin, încearcă să o rezolve, pentru că sunt convins că lucrurile nu se vor schimba și chiar există pericolul ca unii radiodifuzori mai mici, care nu vor avea posibilitatea să producă emisiuni de producție autohtonă, volumul cerut de lege, nu se vor putea adapta noilor cerințe ale legislației. Noi am solicitat ca la adoptarea acestei să se ia în considerare și posibilitatea ca statul R. Moldova să ofere anumite facilități unor radiodifuzori și caselor de producție locale pentru ca ele să poată produce un volum mai mare de emisiuni. Totodată, rămâne de văzut cum a fost stabilită perioada de intrare în vigoare a legii, versiunea finală. Pe site-ul parlamentului, în versiunea modificată scrie: „Prezenta lege intră în vigoare la data publicării cu excepția pct. 4, cu referire la art. 11, alin. (2) și (3) din Codul Audiovizualului din R. Moldova care va intra în vigoare la 1 februarie 2017”. Suntem deja în 30 martie, deci, când intră în vigoare? Asta este important. Atunci când am discutat cu autorii proiectului de lege le-am solicitat ca la o eventuala adoptare a acestuia, înainte de a le impune anumite condiții radiodifuzorilor, să fie create și niște facilități pentru ca ei să poată produce un volum mai mare. Iar legea propriu-zisă să intre în vigoare nu imediat, ci după o anumită perioadă, pentru ca radiodifuzorii să-și poată modifica programele și să producă mai mult...”.
Ion Bunduchi, director executiv APEL:
„Faptul că proiectele 53 și 218 au fost separate mi se pare logic. Proiectul 53, al noului Cod al audiovizualului, votat în prima lectură, necesită o ajustare corespunzătoare la noile realități și la noi standarde în domeniu. Asta va solicita timp și efort. Dar anumite norme sunt necesare acum. Normele votate nu sunt suficiente, dar sunt oportune. În opinia mea, dacă toți responsabilii din domeniu și de domeniu ar acționa cu bună credință, norma cu produsul autohton în prime-time ar aduce schimbări vizibile. Doar că la noi normele bune funcționează prost. Cel puțin, asta a demonstrat-o decizia CCA cu cele 30%. Teamă mi-i, că videoclipurile vor fi difuzate acum nu noaptea, dar ziua. Norma, probabil, putea fi fortificată (pentru realitățile moldovenești) cu stipulări de genul: un produs nu poate fi reluat, decât de atâtea ori pe zi, în prime-time sau același produs nu poate fi difuzat pe mai multe canale, astfel, încât, în final, să asigurăm râvnitul pluralism mediatic. Evident, radiodifuzorii ar putea și fără asemenea norme să acționeze cum trebuie, dar, deocamdată, nu s-au grăbit să ne demonstreze că și pot.
E de salutat și noua normă, cu selectarea prin licitație a unui măsurător al audienței. Doar că norma putea fi și mai bună, daca prevedea cota limită de audiență permisă unui radiodifuzor (audiența, la modul normal, trebuie să însemne și cota din piața de publicitate). Presupunem că vom avea un măsurător obiectiv al audiențelor. Ei și? Poate acest lucru să stăvilească monopolizarea pieței de publicitate?
În definitiv, noile norme relevă tactica pașilor mici. Necesari, dar mici. Se vede, voința politică, la moment, asta poate accepta - pașii mici.
Sursa foto: Constantin Grigoriță
