Ro
En
Рy
Potrivit directoarei executive a CJI, Nadine Gogu, în ultima perioadă reporterilor le este tot mai greu să obțină informație de interes public, precum CV-ul unor persoane angajate în instituțiile de stat. De regulă, drept motiv pentru refuz este invocată Legea privind protecția datelor cu caracter personal. Astfel, a apărut necesitatea efectuării unei analize comparate din punct de vedere juridic, pentru a vedea în ce mod este pusă în aplicare legislația similară în alte țări. Intitulat „Protecția datelor cu caracter personal vs. libertatea de exprimare și informare”, studiul a fost lansat astăzi, în cadrul aceluiași eveniment. Scopul lui a fost de a face o analiză a prevederilor legislației naționale și internaționale în domeniu, dar și de a veni cu recomandări care, ulterior, vor fi folosite pentru formularea amendamentelor la legea actuală și care vor fi expediate Parlamentului.
Autoarea studiului, avocata Tatiana Puiu, a precizat că, în prezent, în Republica Moldova jurnaliștii sunt puși în situația de a scrie cereri complicate, atunci când solicită anumite informații, iar în legea sus-menționată nu se conțin excepții pentru informații oferite în scopuri jurnalistice. Ea a menționat, în contextul dat, că există un Regulament al Uniunii Europene, care va intra în vigoare anul viitor și care stabilește un set de reguli în ceea ce ține de furnizarea informației, cum ar fi faptul că „în scopuri jurnalistice trebuie să se facă excepții de la legislație”.
Și jurnaliștii prezenți la eveniment au accentuat că, de cele mai multe ori, sunt nevoiți să expedieze zeci de solicitări de informații - iar în ultima perioadă, mai că în toate cazurile, obțin răspunsuri unde se invocă datele cu caracter personal, ceea ce nu le permite să-și realizeze munca. „De fiecare dată când trimitem o solicitare, cumva, mai sensibilă, întotdeauna avem senzația asta de 50/50: o să primim sau nu răspuns?”, a spus Nicolae Cușchevici, reporter RISE Moldova.
O nouă metodă de îngrădire a accesului la informație este depersonalizarea hotărârilor judecătorești și lipsa posibilității de a căuta un dosar după numele și prenumele figurantului. Reprezentanții unor ONG-uri au expediat mai multe propuneri de modificare a Regulamentului instanțelor judecătorești, iar potrivit lui Ilie Chirtoacă, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cel mai important este ca „depersonalizarea să nu fie aplicată persoanelor juridice și autorităților publice, unde putem vorbi de un interes public major”.
Sergiu Bozianu, șef adjunct al Direcției evidență și control de la Centrul pentru protecția datelor cu caracter personal a fost de acord cu unele opinii exprimate, menționând că legislația în acest sens necesită modificări și îmbunătățiri. Pentru aceasta, a fi nevoie de un grup de lucru, din care să facă parte și jurnaliști. Potrivit lui Bozianu, este foarte important de a găsi echilibrul între dreptul la viața privată și dreptul de acces la informație și libertatea de exprimare, pentru că „la moment, cu părere de rău, mai multe prevederi legale sunt învechite”.
Studiul va fi disponibil pe pagina web www.media-azi.md în scurt timp.
