Ro
En
Рy
Potrivit modificărilor propuse de CNPDCP, prelucrarea datelor cu caracter personal poate fi făcută fără consimțământul subiectului vizat în cazul în care această prelucrare se face în scopuri jurnalistice, științifice, artistice sau literare. În articolul „Prelucrarea datelor cu caracter personal şi libertatea de exprimare” se precizează că această prelucrare se referă la „date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la libertatea de exprimare”.
De asemenea, în proiectul elaborat de CNPDCP operatorii, împuterniciții, terții, sunt obligați să furnizeze informațiile solicitate în termen de până la 15 zile lucrătoare.
Sergiu Bozianu, directorul-adjunct al CNPDCP, a explicat că, până în prezent, acest termen de răspuns la o solicitare de prelucrare a datelor cu caracter personal nu era stipulat în lege. Totodată, în opinia sa termenul de 15 zile ar putea fi modificat, deoarece sunt cazuri când operatorii pot furniza informația într-un timp scurt, iar în alte cazuri această procedură necesită mai mult timp.
Proiectul mai prevede că prelucrarea efectuată în scopuri jurnalistice poate avea loc cu asigurarea unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și accesul la informație.
De asemenea, autorii documentului propun ca jurnaliștii, la răspândirea datelor cu caracter personal, să se limiteze strict la cele de interes public, cu condiția neprejudicierii măsurilor de protecție a subiecților de date cu caracter personal și nepunerii în pericol a securității fizice și psihice a acestora.
Precizăm că, în luna mai 2017, experții Centrului pentru Jurnalism Independent au elaborat studiul „Protecția datelor cu caracter personal vs libertatea de exprimare și informare” în care au atras atenția asupra unor lacune legate de aplicarea Legii privind protecția datelor cu caracter personal. Astfel, autoarea studiului, jurista Tatiana Puiu, a constatat că autoritățile, deseori, interpretează într-o manieră restrictivă prevederile legii privind protecția datelor cu caracter personal. Totodată, experta a constatat că unele prevederi din această lege vin în contradicție cu legislația media, în special, cu Legea privind accesul la informație și Legea cu privire la libertatea de exprimare.
Discuțiile asupra modificărilor la Legea privind protecția datelor cu caracter personal vor continua și în următoarele ședințe ale subgrupului de lucru „Accesul la informație și protecția datelor cu caracter personal”, la care urmează să fie invitați experți din domeniu, jurnaliști de investigație, reprezentanți ai ONG-urilor pentru protecția drepturilor omului.
