Intrarea în vigoare, începând cu 1 octombrie 2017, a noilor prevederi din Codul Audiovizualului care prevăd obligativitatea de a difuza minimum 8 ore pe zi content autohton, dintre care 6 ore în prime-time și 4 ore în limba română, i-a făcut pe mulți radiodifuzori să se gândească la măsurile pe care trebuie să le ia pentru a face față situației. Potrivit lui Dumitru Țîra, directorul executiv al Asociației pentru Dezvoltare și Cooperare din Republica Moldova, „pentru o parte din televiziuni aceasta este o provocare”, dar, în opinia sa, „după 25 de ani de independență este cazul să începem să construim o piața autohtonă și autentică”.
Experți din Lituania, prezenți la conferință, și-au împărtășit experiența în acest sens. În opinia directoarei Centrului de Jurnalism din Lituania, Džina Donauskaitė (în imagine), investitorii străini, atunci când planifică să dezvolte afaceri în mass-media, se orientează după mărimea pieței mass-media într-un stat sau altul. La fel de important, potrivit expertei, este gradul de libertate a mass-media și libertatea de exprimare: „Niciun investitor străin care se ocupă sau se specializează în media-business nu va veni într-o țară în care jurnaliștii nu au acces la informație, nu pot să colecteze și să disemineze informațiile. O precondiție principală pentru a atrage investitori este libertatea cuvântului”, a afirmat Dzina Donauskaite.
Experta a povestit că investitorii străini din domeniul media din Lituania care au dezvoltat afaceri în țara ei prin investițiile sale i-au încurajat pe tinerii jurnaliști să lanseze start-up-uri în domeniul media. Donauskaite a spus că o parte din jurnaliști și businessmenii din Lituania care au experimentat noi modele de business media au devenit lideri pe piața online din țară.
Dzina Donauskaite a adăugat că în urma discuțiilor purtate de mediul de afaceri cu factorii de decizie, autoritățile lituaniene au revizuit legislația fiscală în raport cu mass-media. „Noi acum avem 9% TVA pentru presa scrisă și 0% pentru informarea despre serviciile publice”, a menționat experta.
Reprezentații producției cinematografice din Moldova și-au expus punctul lor de vedere în legătură cu investițiile din acest domeniu. Regizorul Sergiu Prodan consideră că guvernanții din Moldova trebuie să creeze condiții mai bune pentru ca investitorii în domeniul cinematografic să se confrunte cu mai puține riscuri. Prodan le-a reproșat oamenilor de afaceri locali: „Nu există circulația banilor în industrie în interiorul Republicii Moldova. Televiziunile între ele cu casele de producție comunică foarte puțin, fac afaceri foarte puține. Dacă nu circulă banii, înseamnă că nici sângele nu circulă, iar noi așteptăm investiții din străinătate. Trebuie să creăm un organism la nivel local, cu sume simbolice, mici, dar să existe mecanismul de circulație. Pentru că astăzi producția cinematografică se regăsește, practic, doar în producția de publicitate”, a spus Prodan.
Expertul german Filip Slavcovic, de la Deutsche Welle, a comunicat participanților că afacerile media în Germania sunt unele dintre cele mai dezvoltate, după industria automobilistică. În ceea ce privește investițiile, Slavcovic a spus că structurile principale de media din Germania în continuare se gândesc la oportunități de a investi în străinătate, însă sunt foarte atente atunci când analizează posibilitatea de a intra pe piața media din Europa de est, pentru că au fost cazuri când au pierdut anumite fonduri. Totuși, acesta crede că investitorii care se vor orienta către dezvoltarea domeniului digital vor avea de câștigat, în special cei care se vor axa pe deschiderea unor noi strat-up-uri, inclusiv prin intermediul aplicațiilor WhatsAPP, Viber, Skype și alte programe de acest gen.
Președintele Parlamentului, Andrian Candu, prezent la eveniment, a declarat că legislativul intenționează să actualizeze legislația mass-media, pentru a permite atragerea de investitori pe piața media. „Evident, ar fi bine să avem o legislație care va aduce anumite facilități, de ce nu chiar și facilități fiscale. În afara de aceasta, încă mai sunt de depus eforturi pentru protejarea drepturilor de autor, mai sunt încă multe alte lucruri necesare pentru a îmbunătăți sistemul sau infrastructura mediatică din Republica Moldova”, a declarat Andrian Candu.
La conferință a participat și Ambasadorul SUA la Chișinău, James D. Pettit. Diplomatul a atras atenția participanților asupra necesității de a elabora noi modele de media-business, accentuând că mass-media liberă este importantă pentru democrație și instituțiile democratice.
Evenimentul a fost organizat de Asociația pentru Dezvoltare și Cooperare din Republica Moldova cu susținerea Parlamentului Republicii Moldova, Ambasadei SUA în Republica Moldova, USAID, Freedom House, Internews Moldova, Proiectului UE și Consiliului Europei ”Promovarea libertății și pluralismului mass-mediei în Republica Moldova”.